Sfintii Parinti despre trezvie si rugaciune

Sfintii Parinti despre trezvie si rugaciune Mareste imaginea.

Toată această viaţă şi învăţătură pe care le-a adus în lume Hristos rămân în Biserică. Sfinţii Părinţi sunt luminaţi de Duhul Sfânt şi scriu despre această dumnezeiască viaţă, şi în felul acesta stabilesc premisele îndumnezeirii vieţii omului. Astfel, au vorbit despre trezvie şi rugăciune urmând învăţătura lui Hristos şi a Apostolilor şi despre Rugăciunea minţii în inimă. Nu au adus ceva nou legat de acestea, ci au exprimat experienţa Prorocilor, a Apostolilor şi a Sfinţilor.

„Deci ce decurge de aici? Duhul Sfânt îi înţelepţeşte pe purtătorii de Dumnezeu Părinţii noştri către neîncetata trezvie, către luarea-aminte întru toate şi păzirea minţii, şi le descoperă lor cum să afle din nou harul, într-un chip cu adevărat minunat şi foarte cu meşteşugire. Iar a se ruga neîncetat Domnului nostru Iisus Hristos, Fiului lui Dumnezeu, nu prost (numai cu buzele şi cu raţiunea zic), aceasta şi tuturor binecredincioşilor doritori este arătat, şi toată mintea către omul cel dinlăuntru întorcând-o, ceea ce este şi minunat, aşa înlăuntru şi intru adâncul inimii să cheme prea sfântul nume al Domnului, şi de la El să ceară milă, numai la aceste cuvinte goale ale rugăciunii luând aminte, şi nimic dinlăuntrul sau dinafară nălucind, ci cu totul neînchipuită şi nefelurită să ţie mintea.

Iar pricinile acestei lucrări şi - ar spune cineva - materia le au din învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos, Care spune undeva: «Impărăţia lui Dumnezeu înlăuntru vostru este» (Luca 17:21), iar în altă parte: «Fariseule orb, curăţeşte mai întâi paharul pe dinlăuntru, şi pe urmă pe dinafară, şi atuncea vor fi şi cele din afară curate» (Matei 23:26). Acestea nu se spun despre partea simţitoare a omului, ci despre omul nostru lăuntric. Şi Apostolul Pavel către Efeseni scrie aşa: «Pentru aceasta plec genunchii mei către Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos... ca să vă dea vouă putere să vă întăriţi prin darul Duhului Său, ... ca în omul cel dinlăuntru să locuiască Hristos, în inimile voastre» (Efeseni 3:14-17). Ce poate fi mai adevărat decât această mărturie? Şi într-alt loc: «Lăudând şi cântând întru inimile voastre Domnului» (Efeseni 5:19). Auzi? In inima noastră zice. Nu mai puţin şi Verhovnicul Petru aceasta adevereşte: «până când, zicând, ziua va lumina şi luceafărul va străluci întru inimile noastre» (II Petru 1:19). Insă acest lucru este de trebuinţă tuturor binecredincioşilor, după cum învaţă Duhul Sfânt în mii de alte pagini ale Noului Testament, ca să cunoască cei ce se apleacă asupra lor cu luare-aminte.

Prin această lucrare duhovnicească şi meşteşugită, însoţită de împlinirea adevărată a celorlalte fapte bune şi virtuţi, prin chemarea numelui celui sfânt în Duh, făcută cu fierbinţeala inimii, şi prin lucrarea duhovnicească, se mistuie patimile. «Că foc mistuitor este Dumnezeul nostru» (Deuteronomul 4:24), foc mistuitor al răutăţii, şi mintea şi inima câte puţin se curăţesc şi se unesc una cu alta. Şi când sunt curate şi unite între ele, atunci mântuitoarele porunci mai lesne se săvârşesc, atunci roadele Duhului răsar iarăşi în suflet şi toată adunarea bunătăţilor se înmulţeşte. Şi, ca să spun pe scurt: atunci mai cu apropiere este nouă a ne întoarce la cel din început desăvârşit har al Duhului întru Sfântul Botez - nefiind întru noi din pricina înecării scânteii în cenuşa patimilor - şi strălucitor luminând văzându-l, luminându-se cu mintea, se desăvârşeşte şi se îndumnezeieşte deopotrivă."

IEROTHEOS, MITROPOLIT AL NAFPAKTOSULUI

Fragment din cartea "Teologia post‑patristica si experienta bisericeasca a Sfintilor Parinti", Editura Sophia

Cumpara cartea "Teologia post‑patristica si experienta bisericeasca a Sfintilor Parinti"

 

Pe aceeaşi temă

07 Mai 2019

Vizualizari: 544

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

trezvia rugaciunea

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE