Frescele din Creta


Frescele din Creta

Supusa dominatiei venetiene incepand din 1204, dar cu o populatie greaca pastratoare a unei indarjite vointe de independenta care a izbucnit de vreo cincisprezece ori in revolte, Creta nu a fost marele centru de creatie asa cum s-a presupus adeseori. Ea ne pastreaza mai degraba reflexele marilor curente care s-au exprimat in alte parti.

Arta monastica populara din secolele al XI-lea si al XII-lea s-a mentinut, de pilda, pe la 1300, in biserica Sfantul Gheorghe Kavusiotis de la Kritsa, in nava centrala a bisericii Panagbia din aceeasi localitate, in bisericile Sfantul Pantelimon de la Bizanario si Sfanta Treime de la Arhanes. Personajele au atitudini tepene, dar chipurile lor sunt expresive, ajungand uneori pana la uratenie. Compozitiile sunt lipsite de adancime.

Tonurile de rosu, verde si ocru sunt destul de vii. Un ecou al obiceiurilor italiene introduse in Creta se constata in sticlaria de tip venetian asezata pe masa Cinei la Panaghia de la Kritsa.

Biserica Sfantul Antonie de la Avdou si aceea a Arhanghelului Mihail din apropiere de Arhanes, care dateaza din anii 1315-1316, fiind deci contemporana cu mozaicurile din Kariye Djami si cu frescele din Biserica regala de la Studenica, arata o persistenta a stilului linear si expresiv din ultima treime a veacului al XII-lea, care supravietuise pana la sfarsitul veacului al XIII-lea in regiunea Prilep din Macedonia. Si la Arhanes trasaturile italiene isi fac aparitia: de pilda armura de tip franc cu care este invesmantat Hristos.

Realismul viguros si chiar dramatic al scolii macedonene se intalneste, in prima jumatate a veacului al XIV-lea, in colateralele de la Panaghia-Kritsa, la manastirea Vrondisi si la Sfantul Ioan de la Limnes. Iar in a doua jumatate din veacul al XIV-lea el va inspira frescele din biserica Panaghia-Guverniotissa de langa Potamies. In acestea din urma se observa italienisme discrete, cum ar fi contrapostul unei siluete de sfanta, gestul gratios al altei figuri care isi ridica o latura a mantiei, costumul occidental al soldatilor de pe bolta. In numeroase bisericute se observa o adaptare populara a stilului scolii macedonene. Arta eleganta a scolii constantinopolitane, asa cum ne este ea atestata la bisericile Peribleptos si Pantanassa de la Mistra, a influentat frescele de la Valsamonero (1407-1431).

C. Delvoye

.

19 Iunie 2008

Vizualizari: 3195

Voteaza:

Frescele din Creta 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE