Manastirea Kantara

Manastirea Kantara Mareste imaginea.

Manastirea Kantara, cunoscuta si sub denumirea de "Panaghia Kantariotissa", este o veche manastire ortodoxa aflata in partea vestica a Castelului Kantara, in provincia Kyrenia, Cipru.

Castelul Kantara se afla in extremitatea estica a Muntilor Kyrenia, in nordul Ciprului. Inaltat la o altitudine de 630 de metri deasupra nivelului marii, castelul avea rolul de a pazi intrarea inspre peninsula Karpass si campia Mesaoria. Acesta a fost construit in secolul al X-lea, ca fortareata bizantina, impotriva atacurilor arabilor. Castelul este amintit pentru prima data in anul 1191, cand regele Richard Inima de Leu a cucerit Ciprul iar Isaac Comneanul, conducatorul insulei la acea vreme, s-a refugiat in acest castel.

Manastirea Kantara - scurt istoric

Manastirea Maicii Domnului de la Kantara - Panagia Kantariotissa - a fost construita in secolul al XII-lea, ea fiind renovata de catre arhiepiscopul Hrisant al Ciprului, in anul 1777. In anul 1783, iconostasul bisericii a fost aurit si reimpodobit cu icoane bizantine.

Manastirea Kantara - Cipru

Este posibil ca manastirea de la Kantara sa fi fost zidita pe ruinele unei alte manastiri, mai vechi, de prin evul mediu. Aceasta va constitui centrul de rezistenta ortodoxa impotriva presiunilor latine din secolul al XIII-lea.

Pe la inceputul secolului al XIII-lea,, un grup de 13 calugari din Sfantul Munte Athos au venit si s-au asezat in aceasta manastire, spre a renaste viata monahala din zona. Este posibil ca din Sfantul Munte Athos sa fi venit aici numai calugarii Ioan si Conon, undeva in anul 1230, ei adunand in jurul lor alti 11 ucenici si parinti din zona.

Venirea aici a calugarilor athoniti a infuriat nespus de mult pe conducatorii vremii, anume pe franci si pe catolici. Ortodoxia era mult prigonita la acea vreme, catolicii si conducatorii politci locali fiind extrem de ostili fata de ortodocsi. Datorita presiunilor inumane ale acestora, Ortodoxia din Cipru a reusit sa supravietuiasca numai printr-o continua lupta, nenumarate sacrificii avand loc de-a lungul vremii.

Manastirea Kantara - Cipru

Una dintre cele mai deosebite jertfe aduse de crestini pentru apararea Ortodoxiei din Cipru o constituie fapta celor 13 calugari de la Manastirea Kontara. Martirizarea acestora de catre catolici, dupa indelungate chinuri si torturi, a avut loc in ziua de 19 mai 1231. Sfintii calugari de la Kontara poarta urmatoarele nume: staretul Ioan, Conon, Ieremia, Marcu, Chiril, Teoctist, Barnaba, Maxim, Teognost, Iosif, Ghenadie, Gherasim si Gherman.

Despre viata acestora nu se stiu inca nici acum foarte mult. Ceea ce ni s-a pastrat insa este martiriul acestora. Astfel, textul numit "Diigisis: Cei 13 Sfinti Parinti care au fost omorati prin ardere, de catre latini, in insula Cipru, in anul 1231." Acest text este pastrat in doua manuscrise din secolul al XIV-lea, unul scris in anul 1426 (Biblioteca Nationala din Paris), iar altul, purtand numarul 575 (Biblioteca Marciana din Venetia). Cel de-al doilea manuscris a fost publicat de catre K. Sathas ("Biblioteca Medievala", Volumul B, Venetia, 1873, paginile 20-39).

Din ultimul manuscris reies urmatoarele: Primul conflict avut de acesti sfinti cu latinii a avut loc undeva prin anul 1228. In acea vreme, persecutarea ortodocsilor de catre latini era in floare. Biserica Latina din insula Cipru a fost informata de renumele calugarilor athoniti de la Manastirea Kantara si de forta duhovniceasca a acestora, in stare sa renasca Ortodoxia in zona. Astfel, ei au trimis la manastire pe delegatul Andrei, spre a cerceta lucrurile si a se interesa de lucrarea calugarilor.

Manastirea Kantara - Cipru

Discutiile calugarilor cu delegatul latin au fost pasnice, pana in momentul in care ei au ajuns sa vorbeasca despre folosirea painii nedospite (azima) in Euharistie. Calugarii de la Manastirea Kontara au spus ca, la Euharistie, ei folosesc paine dospita, dupa cum este obiceiul Bisericii Ortodoxe dintotdeauna.

Paine nedospita, fara aluat se pregatea la evrei in ajunul Pastilor si se consuma - dupa un anumit ritual - in amintirea scoaterii lor din robia Egiptului. Folosirea painii nedospite in ritualul Euharistiei este mentionata de patriarhul Mihail Cerularie al Constantinopolului (1000-1058), ca una dintre "ereziile latine".

Disputa catolicilor asupra acestui subiect s-a nascut de acolo de unde ei sustin ca Mantuitorul a folosit paine nedospita la Cina cea de Taina. Biserica Ortodoxa sustine ca evreii numeau "Ziua Azimelor" perioada dintre apusul soarelui, in ziua de Joi, si apusul soarelui, in ziua de Vineri. In aceasta vreme, evreii pregateau azimile, spre a fi folosite la Pastile lor. Astfel, daca Cina cea de Taina a avut loc joi dupa masa, deci inainte de apusul soarelui, Mantuitorul a folosit paine dospita cu aluat, caci cea nedospita nu fusese inca pregatita.

Manastirea Kantara - Cipru

Dupa cum marturiseste textul din manuscris, calugarii de la Kontara ar fi fost chiar si cu o adunare oficiala, in care sa se analizeze problema painii folosite la Euharistie (dospita sau nedospita). Astfel, ei ar fi propus ca fiecare tabara (ortodocsii si catolicii) sa savarseasca Sfanta Liturghie separat (cei dintai cu paine dospita, iar cei din urma cu azima), iar dupa impartasire, cate unul din fiecare tabara (un ortodox si un catolic) sa se arunce cu trupul in foc, astfel incat cel impartasit cu adevaratul Trup si Sange sa nu fie ars.

Refuzandu-se acest lucru, latinul a cerut calugarilor sa vina in fata arhiepiscopului latin din Nicosia, spre a da un raspuns. Discutia dintre catolicul Andrei si calugarii athoniti de la Manastirea Kontara a dus la infurierea celui dintai, care a plecat de la manastire foarte manios.

Dupa o priveghere de toata noaptea, in zorii urmatoarei zile, cei 13 calugari au plecat spre Nicosia. Crestinii ortodocsi s-au adunat in numar insemnat in Manastirea Sfantul Gheorghe de Mangana - Lampontos - din Nicosia, unde au poposit cei 13 calugari de la Manastirea Kantara. Mai apoi, ei au venit inaintea arhiepiscopului latin Efstorgios, inconjurat de un numai mare de clarici latini.

Manastirea Kantara - Cipru

Calugarii ortodocsi nu fusesera insa chemati spre a vorbi deschis si sincer despre aceasta problema, ci spre a fi batjocoriti, torturati si inchisi in temnita. Acestia ar fi stat inchisi vreme de trei ani, indurand multe suferinte pentru dreapta lor credinta. (Hackett, "Istoria Bisericii din Cipru", pag. 94). Datorita suferintelor rabdate, unul dintre parinti, pe nume Teognost, a adormit in Domnul in inchisoare. Trupul acestuia a fost ars de catre latini in ziua de 5 aprilie 1231.

In cele din urma, din ordinul papei, calugarii au fost declarati eretici, adica vrednici de a fi torturati si omorati. Cata animalitate din partea "crestinilor" latini! Potrivit manuscrisului "Diigisis", pe langa multe alte torturi, calugarii au fost legati de cai naravasi, care i-au tarat mult timp pe pamantul pietros al vaii raului Pidias, care pe atunci trecea printre Pafos si Famagusta. In cele din urma, pe jumatate morti, calugarii au fost arsi de vii, in ziua de 19 mai 1231.

Manastirea Kantara - Cipru

Aceasta fapta a latinilor a dat nastere la multe conflicte in Cipru, dar si in afara insulei. Astfel, patriarhul ecumenic Gherman a scris o scrisoare papei Grigorie al IX-lea, in care i-a scris: "Deci, Preainalte, Preasfinte, Preafericite si succesorule al Sfantului Petru. Aceasta este porunca pe care o crede vrednica de dat calugarilor de catre un smerit si umil cu inima urmator al lui Hristos?" Mai apoi, el a mai scris ca intamplarea cu sfintii calugari de la Kantara era ultimul lucru de care aveau nevoie in acel moment cele doua Biserici.

Regele din Cipru, Henry I, a fost si el implicat in aceasta crima in masa, deoarece a fost fortat de latini sa accepte torturarea si omorarea calugarilor. Aceasta a fost facuta deoarece nu ar fi fost cuviincios ca ei, clericii latini, in calitate de preoti, sa fi dat o asemenea sentinta. Oare nu asa au facut si evreii cu Hristos?! L-au dus la imparat, caci ei nu aveau voie sa rastigneasca un om.

Manastirea din Kantara - Panagia Kantariotissa - si-a continuat existenta si dupa omorarea celor 13 sfinti calugari. Inchiderea manastirii a avut loc abia pe la sfarsitul secolului al XIX-lea sau inceputul celui de-al XX-lea. Astazi, din vechea manastire se mai pastreaza numai biserica centrala, zidita din piatra, insa si aceasta aflata in stare avansata de degradare, datorita invaziei otomane de dupa anul 1874.

Teodor Danalache

Manastirea Kantara - Cipru

26 Iunie 2012

Vizualizari: 1574

Voteaza:

Manastirea Kantara 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE