Manastirea Xiropotamu

Manastirea Xiropotamu Mareste imaginea.

Manastirea Xiropotamu este una dintre marile manastiri ortodoxe aflate pe Sfantul Munte Athos. Fiind a opta in ierarhia monahala athonita, Manastirea Xiropotamu este cea mai apropiata manastire de Dafne - Daphne, principalul port al Sfantului Munte, aflandu-se putin mai sus, pe drumul ce porneste din Dafne spre Careia.

Inaltata la o altitudine de 140 de metri, deasupra marii, Manastirea Xiropotamu domina partea de apus a Sfantului Munte Athos, fiind asezata intre Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Simonos Petra. Manastirea "raului sec", dupa cum se traduce numele acesteia, asezata sub ocrotirea Sfintilor 40 de Mucenici (9 martie), este una dintre cele mai vechi din Sfantul Munte.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Legat de hramul acesteia, parintii marturisesc cum, in biserica centrala a manastirii, mai inainte de anul 1274, cand o parte dintre parinti au primit unirea cu catolicii, cresteau 40 de bureti. Odata cu anul 1274, buretii au incetat sa mai creasca in biserica. Tot legat de acest an, parintii spun ca zidurile si turnurile manastirii s-au prabusit, ca urmare a unirii cu catolicii.

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea LavraManastirea VatopedManastirea IvironManastirea HilandarManastirea DionisiuManastirea CutlumusManastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea ZografuManastirea DochiariuManastirea CaracaluManastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul PavelManastirea StavronikitaManastirea XenofontManastirea GrigoriuManastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Manastirea Xiropotamu - scurt istoric

Xiropotamu este una dintre cele mai vechi manastiri din Sfantul Munte Athos, prima atestare documentara a acesteia datand din anul 971, ea fiind trecuta in primul Tipicon al Sfantului Munte. Ctitorul acestei manastiri nu este cunoscut cu exactitate, mai multe variante putand fi marturisite si sustinute de documentele manastirii. Astfel, manastirea a avut mai multi ctitori de-a lungul timpului.

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Traditia atribuie imparatesei Pulcheria si imparatului Teodosie cel Mic (secolul V), calitatea de prim ctitor al unei manastiri pe aceste locuri. In anul 424, imparateasa Pulcheria ar fi zidit aici, cu banii ei, un mic schit, numit Himaru, caruia i-a donat apoi o bucată din lemnul Sfintei Cruci si particele din Moastele Sfintilor 40 de Mucenici.

Potrivit altor documente, printre ctitorii manastirii se numara si Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959), impreuna cu Roman I Lecapenos (920-944), ambii imparati bizantini din secolul al X-lea. Cei doi au rezidit manastirea, grav avariata la acea data. Cinstita Cruce a fost darutia manastirii de imparatul Roman, dimpreuna cu mai multe odoare scumpe. Constantin Porfirogenetul a daruit manastirii o mantie de porfira de mare pret, spre a fi purtata de egumen, in zilele de sarbatoare.

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Ceva mai tarziu, in viata manastirii apare si numele Sfantului Cuvios Pavel Xiropotamitul, pe care parintii il numesc intemeietor al bisericii actuale. Sfantul, fiu de imparat, este pomenit de trei ori in cel dintai Tipicon al Sfantului Munte Athos, de-abia in anul 970. Manastirea a luat numele locului unde s-a nevoit pustnicul Pavel, anume "Paraul sec". Se stie insa ca Sfantul Pavel Athonitul, cel care a fondat si Manastirea Sfantul Pavel, a rezidit Manastirea Xiropotamu, la sfarsitul secolului.

Din viata Sfantului Pavel de la Xiropotamu, aflam incercarea la care a fost acesta supus, cand a cerut a fi facut calugar. Vazand staretul ca tanarul nu are barba, i-a spus: "Cand iti va sta pieptenele in barba, atunci te voi face calugar." Auzind aceasta, sfantul a luat un pieptene, si l-a infint in barba, apoi a zis staretului: "Iata, acum imi sta pieptanul in barba." Vazand dragostea lui pentru Dumnezeu, parintele l-a tuns in monahism.

Sfantul Pavel de la Xiropotamu

Candva bogata prin proprietatile sale intinse, dupa ocupatia latina din secolul al XIII-lea, manastirea a decazut, fiind sustinuta totusi de imparatii bizantini Mihai al VIII-lea Paleologul si Andronic al II-lea cel Batran, cat si de alti imparati bizantini si despoti ai Serbiei.

Atacata si avariata, de mai multe ori de catre piratii arabi, manastirea a fost rezidita, in anul 1282, de catre imparatul Andronic al II-lea Paleologul. Distrugerilor provocate de turci, care au urmat de-a lungul vremii, li s-au adaugat doua teribile incendii, care au cuprins manastirea in anii 1507 si 1609.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

In jurul anului 1407, manastirea este transformata in manastire cu viata idioritmica, odata cu acest lucru incepand si perioada ei de decadere. Cu toate ca manastirea primise cateva metocuri in Grecia si Macedonia, acestea nu au putut nici ele sustine suficient manastirea.

Pe intreg parcursul secolelor XVI-XVII, dar mai ales inspre sfarsitul secolului al XVIII-lea si in prima jumatate din secolul al XIX-lea, din mila lui Dumnezeu si dragostea omului, Manastirea Xiropotamu a fost sub protectia voievozilor, a boierilor si a credinciosilor din Tarile Romane.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Astfel, dintre voievozii romani care au sustinut Manastirea Xiropotamu, ii amintim pe Ilias Voda, Alexandru Aldea, Sfantul Neagoe Basarab, Vlad Vintila, Alexandru Lapusneanu, Radu Mihnea, Petru Rares, Ioan Mavrocordat, voievodul Alexandru Coconul, vamesul Paun din Iasi, Duca Voda, si altii.

Voievodul Alexandru Aldea, potrivit unui act de danie din anul 1433, dadea Manastirii Xiropotamu cate 3.000 de aspri pe an. Dupa acesta, Sfantul Neagoe Basarab "au impodobit manastirea si au facut trapezaria din temelie, precum si pivnita", dupa cum afirma Gavriil Protul, in "Viata lui Nifon".

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

La data de 2 mai 1533, voievodul Vlad Vintila da manastirii un ajutor de 5.000 de aspri. Urmanad acestuia, domnitorul Alexandru Lapusneanu si Doamna lui, pioasa Alexandra, renoveaza biserica centrala si refac o parte din pictura manastirii.

Un ctitor de frunte este considera a fi si Mihnea Turcitul, care a inchinat Manastirii Xiropotam un locas din tara, anume Manastirea Plumbuita din Bucuresti, cu toate proprietatile ei. Un alt metoc al manastirii a fost Manastirea Clatia, de langa Iasi, inchinata de ctitorul ei, Paun Vamesul, grec originar din Epir.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Intre anii 1757-1763, cea mai mare bucata din Lemnul Sfintei Cruci a stat destula vreme prin Tarile Romane. Putine manastiri au primit de la noi din tara atatia bani si atatea obiecte bisericesti cate i-au fost daruite, mai ales dupa anul 1750, manastirii athonite Xiropotamu. Legaturile Tarilor Romane cu Manastirea Xiropotamu sunt dovedite si de cele peste 2.500 de documente romanesti din arhiva sa.

Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, manastirea ajunge in paragina. Astfel, intre anii 1757-1768, manastirea este reparata in intregime de calugarul Chesarie (Cezar) Daponte. Monahul face mai multe calatorii prin Moldova si Tara Romaneasca, cu Sfanta Cruce, adunand de la credinciosi suma de 60.000 grosi de aur (o suta de pungi). Tot cu aceasta ocazie, manastirea a primit ca donatie o serie de odoare, carti si vestminte bisericesti, unele lucrate in aur si in argint.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Insusi mitropolitul Iacob Stamati din Moldova da o pastorala in care face cunoscuta istoria bucatii de Lemn Sfant, adusa voievodului Scarlat Ghica de catre calugarul Chesarie, indemnand tot poporul "sa aiba mila de Xiropotamu".

Cand s-a intors in Sfantul Munte Athos, parintele Chesarie Daponte, cel care a insotit pretiosul odor, a spus: "Moldova a dat din tot sufletul ei si Valahia a daruit cu toata puterea ei." Pe langa bani, s-au strans atunci peste un milion si jumatate franci aur, atat de mult incat cu banii stransi s-a reparat si pictat biserica, s-a construit aghiasmatarul, aripa estica din temelie si clopotnita, s-au cumparat clopote, practic s-a renovat intreaga manastire.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Printre odoarele manastirii, daruite acesteia de romani, se numara si o minunata icoana a Maicii Domnului, de provenienta ruseasca, daruita de domnitorul Duca Vodă. Icoana imbracata in aur era veche de 140 de ani, in momentul cand aceasta a fost daruita manastirii. In manastire se mai pastreaza inca si cinci Evanghelii, legate in aur si argint si impodobite cu pietre pretioase; cateva icoane de marmura si alte obiecte de cult.

Pe usile sculptate ale bisericii se vede stema Moldovei si a Tarii Romanesti.

 Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Ajungand in manastire cruciatii catolici, trimisi de papa spre a indupleca pe calugari sa accepte unirea cu Roma, in chip fortat si cu amenintari, o parte dintre calugari s-au speriat si au acceptat cu cuvantul. Primind a sluji Sfanta Liturghie intr-un paraclis mai mic, in vremea slujbei, bolta altarului s-a prabusit peste slujitorii cei necredinciosi. Paraclisul nu a mai fost reparat niciodata, spre a ramane ca marturie urmasilor.

Legat de hramul acesteia, parintii marturisesc cum, in biserica centrala a manastirii, mai inainte de anul 1274, cand o parte dintre parinti au primit unirea cu catolicii, in vremea Sfintei Liturghii cresteau 40 de bureti. Acestia erau luati de preot, dupa slujba, si impartiti credinciosilor ca binecuvantare. Odata cu anul 1274, buretii au incetat sa mai creasca in biserica.

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Manastirea pastreaza pana astazi cea mai mare bucata din lemnul Sfintei Cruci, cu urmele unui piron cu care a fost rastignit Mantuitorul nostru Iisus Hristos; o cruce din lemn impodobita cu pietre scumpe rosii, daruita manastirii de Constantin Duca al Tarii Romanesti; bucati din fasa si scutecele Domnului. Dintre multele sfinte moaste care se afla aici, amintim de cele de la Sfintii 40 de Mucenici, Sfintii Mercurie, Teodor Tiron si Teodor Stratilat, un deget al Sfantului Vasile cel Mare, Capul Sfantului Axentie, Sfanta Salomeea, parte din darurile care le-au adus magii la Nasterea Domnului, etc.

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

Manastirea are o biblioteca bogata, cu carti si manuscrise grecesti, dintre care 19 de manuscrise pe pergament, cuprinzand diferite materii din secolele X-XIV, cat si 239 de manuscrise cuprinzand probleme bisericesti din secolele XVI-XVIII.

Manastirea Xiropotamu are sapte paraclise in interior si inca noua in exterior, la chiliile sihastrilor ce se nevoiesc imprejurul ei. Manastirea are o obste de 40 de calugari, iar in chiliile imprastiate in jurul acesteia se mai nevoiesc inca 20 de vietuitori, printre care si un roman, Parintele Spiridon.

Teodor Danalache

Manastirea Xiropotamu - Sfantul Munte Athos

26 Iunie 2012

Vizualizari: 5057

Voteaza:

Manastirea Xiropotamu 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE