Asezamintele monahale si menirea lor

Asezamintele monahale si menirea lor Mareste imaginea.

 

Asezamintele monahale si menirea lor

  

Art.l - In cadrul Bisericii Ortodoxe Romane fiinteaza ca aseza­minte monahale: manastirea, schitul si metocul.

 

Art.2 - Manastirea este un asezamant de rugaciune in care vietu­ieste o obste de calugari sau calugarite care au fagaduit inaintea lui Dum­nezeu, in cadrul slujbei solemne de intrare in monahism, sa-si petreaca viata in infranare, in saracie de buna voie si ascultare.

 

Art.3 - Manastirile sunt de doua feluri: eparhiale, care tin de chiriarhul locului, si stavropighii, care se afla permanent si direct sub jurisdictie patriarhala.

 

Art.4 - Manastirea, cu exceptia stavropighiei, este incadrata in organizarea eparhiei in cuprinsul careia se gaseste.

 

Art.5 - Manastirea este persoana juridica de drept public (art. 186 din Statut).

 

Art.6 - Schitul este un asezamant monahal in care vietuieste, dupa aceeasi randuiala ca si in manastire, o obste mai mica de calugari sau calu­garite, cu personalitate juridica, aflandu-se sub administrarea unei manas­tiri sau direct a Centrului Eparhial.

 

Art.7 - Metocul este un asezamant monahal, alcatuit din case (chilii), locas de cult, terenuri si alte bunuri, sau numai din case si curtea imprejmuitoare, in care se oranduiesc de catre Centrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, si de catre unele manastiri, cativa vietuitori (vie­tuitoare), avand indatorirea chivernisirii bunurilor incredintate.

 

Art.8 - Schitul si metocul depind, de regula, de manastirea randuita de Chiriarh sau direct de Centrul Eparhial.

 

Art.9 - Chiriarhul este conducatorul suprem al manastirilor, schi­turilor si metocurilor care apartin canonic de jurisdictia sa (art.75 din Sta­tut). Catedrala eparhiala are statut canonic de manastire.

 

Art.10 - Infiintarea, desfiintarea, precum si schimbarea unor astfel de asezaminte, din manastiri de calugari in manastiri de maici, si invers, se pot face numai cu aprobarea Sfantului Sinod, la propunerea Chiriarhului (art.76 din Statut). Infiintarea sau desfiintarea schiturilor si metocurilor, precum si schimbarea lor din asezaminte monahale de calugari in aseza­minte monahale de calugarite sau invers, se pot face de Chiriarhul locului, aducandu-se la cunostinta Consiliului Eparhial.

 

Art.11 - Nimeni dintre ctitori si dintre cei care doneaza bani, mate­riale, terenuri sau alte bunuri pentru infiintarea unui asezamant monahal - dupa intrarea acestuia in circuitul normal de functionare - ori pentru bunul mers al acestuia, nu are nici un drept de proprietate sau amestec in adminis­trarea si viata spirituala ale asezamantului respectiv (Cf. Can.7 si 8, Gangra; Can. 26, IV Ecumenic; Can. 11, VII Ecumenic; art. 175-180 din Statut).    

 

Persoanele fizice si juridice care au facut donatii, inclusiv terenuri, obiecte sau alte bunuri, nu mai pot pretinde returnarea acestora.                     

De asemenea, celor ce ajuta manastirile intr-un fel sau altul, nu li se poate asigura spatiu de cazare (gazduire), special repartizat, pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.  

                                                      

Art.12 - Potrivit menirii sale, fiecare manastire sau schit, prin organele de raspundere este datoare:  

 

a) Sa-si randuiasca astfel viata, incat sa dea dovada de aleasa viata duhovniceasca, de practicarea virtutilor crestinesti, de evlavioasa traire la slujbele religioase, de bogata mangaiere sufleteasca si pilda de viata crestineasca, atat pentru vietuitorii ei cat si pentru inchinatori;  

  

b) Sa practice indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind dragoste prin fapte bune fata de Tara si neam (art.77 din Statut).                                              

 

Art.13 - In acest scop, in manastiri, cu aprobarea autoritatii bisericesti, se vor infiinta:  

                                                                            

a) Cursuri religioase pentru indrumarea monahala si misionara ce  se vor tine in fiecare duminica si sarbatoare sau, la propunerea staretului (staretei), cu aprobarea Chiriarhului, si in alte zile din cursul saptamanii,  imediat dupa Vecernie.Temele vor fi sustinute de staret(a), monahi cu studii superioare sau, in cazuri exceptionale, de unii profesori de la scolile teologice din Eparhie, la propunerea staretului(ei), cu aprobarea Chiriarhului locului;

 

b)  Ateliere pentru pictura, sculptura, strungarie, argintarie biseri­ceasca, cruciulite, ceramica, croitorie, covoare, broderie artistica etc;

 

c)  Scoli de cantareti bisericesti si Seminarii Teologice Monahale, cu aprobarea Sfantului Sinod.

 

Art.14 - In cazuri cu totul speciale, cu aprobarea Chiriarhului, ma­nastirea (schitul) poate sa ajute parohiile invecinate.

 

18 Iulie 2012

Vizualizari: 3370

Voteaza:

Asezamintele monahale si menirea lor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE