Biserica din Brebeni - vechime si continuitate

In Catagrafiei Eparhiei Arges,din anul 1824, intocmita de prof. Ion ionascu, satul Brebeni, jud. Olt, avea o biserica de zid cu hramul Sf. Nicolae, pe mosia boierilor din Brebeni, construita de jupan Dimitrie Lanaru Slatineanu. Probabil este vorba de unul dintre boierii Slatineni si anume Dumitru Slatineanu, clucer, fiul lui Ioan Slatineanu (mort in 1785) si al Smarandei Cantacuzino( fica lui Parvu Cantacuzino, mare stolnic), frate cu Luxandra Slatineanu(m. 1849) si nepotul marelui comis Radu Slatineanu pe a carui mosie, in anul 1773, la Tampeni, se afla o fabrica de postav cu 30 postavari angajati, de unde poate si aceasta porecla de „Lanaru”, iar in comuna Brebeni familia Slatineanu detinea o mosie, mosia Brebeni. Aceasta biserica era pastorita de preotul Ivan, diacon fiind Dumitrasco. Majoritatea bisericilor apartinand plasii de Sus, jud. Olt erau construite din lemn si un numar relativ redus din zid. Astfel, din totalul celor 58 de biserici existente, 21 erau de zid, printre care si cea de la Brebeni, iar 37 biserici de lemn, toate aceste biserici avind 103 preoti si 68 diaconi (Adunarea sumelor plasii de Sus a protopopului Manu, pag. 93).

Intr-o alta lucrare, in comuna Brebeni-Olt este mentionata o bisericuta fara interes artistic, refacuta in a doua jumatate a sec. al XIX-lea de R. Simonide. Este semnalata insa aceasta biserica pentru ca, dupa traditie, vechii ctitori sunt aceiasi ca la Maica domnului din Slatina (boieri din familia Slatinenilor), care au ridicat biserica pe mosia lor de la Brebeni. Pe zidul dinspre miaza-zi, se aflau refacute de catre restauratorul modern, portretele ctitorilor vechi: jupan Necula, cu barba alba, anteriu galben, binis rosu imblanit cu cacom; jupanita Maria cu binis rosu peste rochie verzuie, islic de blana cu fund rosu; jupan Neculai, medelnicer impreuna cu jupanita Zamfira. Numele barbatilor corespund cu cele de la Slatina, in schimb numele de jupanite nu se mai regasesc, posibil fiind ca numele acestora din urma sa fi fost, poate, citite gresit de restaurator(IC Filitti „Catagrafia oficiala de toti boierii Tarii Romanesti la 1829”, Bucuresti, 1929, cu date preluate din „Revista spicuitor in ogor vecin” I, 1920).

In sec al XIX-lea, in timpul domnitorului Tarii Romanesti, Gh. Bibescu(1843- 1848), frate cu Barbu Stirbei si fiul lui Dimitrie Bibescu si al Ecaterinei Vacarescu , este ctitorita actuala Biserica din Brebeni, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta Biserica parohiala este asezata pe raza comunei Brebeni, la intrare, in directia de mers Slatina-Draganesti-Olt, situata la aprox.100 m lateral dreapta de la drumul principal, in apropierea riului Darjov. Biserica are forma de cruce, zidita din caramida si dateaza din anul 1845, fiind ridicata din temelie cu cheltuiala boierul de origine greaca Raducanu Simonide si cu marea staruinta a lui Alexandru Hagi Georci ,in timpul episcopului de Arges Ilarion. Episcopul de Arges, Ilarion, mentionat in prima pisanie a bisericii din Brebeni, cu hramul Adormirea maicii Domnului, a pastorit intre 1828 - 1845 si a fost un apropiat al lui Tudor Vladimirescu, trimis fiind de acesta sa participe la Congresul Sfintei Aliante din orasul Laybach. Dupa moartea lui Tudor Vladimirescu, Ilarion Georghiadis, din botez Ilie, refuza scaunul episcopal si ramane la Brasov, pentru ca in 1828 sa accepte episcopatul Argesului.

Pisaniile, inscrise in ulei pe zid sunt marturii nu numai ale vechimii acestui lacas de cult,dar si ale modificarilor suferite in timp. Daca in timpul preotului local Alex. D. Mateescu, anul 1914, biserica s-a reinoit,adica restaurat, in anul 1938 prin staruinta preotului paroh Florea Radulescu(1896-1968), al carui mormant se afla in apropierea bisericii langa cel al sotiei sale Elena(1900-1982) au loc masive transformari arhitecturale printr-o reparatie generala, prin adaugarea celor doua abside de la naos, constructia unei turle mari deasupra sfantului altar, a pridvorului de la intrare si acoperirea cu tabla zincata. Dupa terminarea lucrarilor incepute in anul 1936, la 27 februarie 1938 biserica a fost sfintita de catre episcopul Grigore Leu( 2 mai 1881- 1 martie 1949, mort in conditii suspecte, dupa o masa protocolara oferita de Petru Groza) si un sobor de preoti. In pisanie este mentionata si staruinta enoriasilor,dorinta lor de a avea un loc de rugacine pe masura credintei lor.

Preotul Fl. Radulescu, nascut pe 7 septembrie 1896, a fost hirotonit pe seama parohiei Vaideei-Olt la 23 martie 1919 si transferat ulterior la biserica parohiala Brebeni pe 1 iunie 1920. In anul 1939, parohia Brebeni avea 610 familii si 2741 credinciosi si tot in acelasi an in cadrul bisericii functionau 2 cantareti: Matei Mateescu, nascut la 5 iulie 1889, absolvent al scolii de cantareti, numit pe 1 aprilie 1906, apoi transferat la parohia Turia si din nou la biserica din Brebeni incepand cu data de 1 aprilie 1934 si Dumitru Gh. Mateescu, nascut la 5 iunie 1906 si incadrat de la 1 mai 1924( Anuarul Eparhiei Argesului, Ed. Libraria si tipografia Artistica P. Mitu, Pitesti, 1939, pag. 211). Cel care a pictat zidurile noilor elemente arhitecturale adaugate bisericii din Brebeni,a fost pictorul Nicolae Pana. Cu un an inainte de a picta interiorul bisericii din Brebeni, pictorul Nicolae Pana zugraveste si pridvorul Manastirii Clocociov, picturi pastrate pana astazi, iar intre 1940 si 1945, acelasi artist picteaza in tehnica fresco Biserica Sf. Imparati din Ploiesti, impresionand si astazi prin expresivitatea portretelor si imbinarea armonioasa a culorilor.

Masura talentului sau se oglindeste nu numai in extaordinarul portret al PS Grigorie, episcopul Argesului aflat in pridvorul Bisericii din Brebeni, probabil singura fresca pastrata dupa anul 1976dar si in portretele realizate in 1936 preotului Florea Radulescu si sotiei sale,Elena Radulescu, aflate in posesia urmasilor sai din Brebeni-Olt.

In timpul episcopului Eparhiei Argesului si Ramnicului, Iosif Gafton(1896-1984), in anul 1976, protopop de Slatina, preot Trandafir Ioan, preot paroh fiind Cernatescu Gheorghe( nascut la 17 ianuarie 1951, preot la 4 decembrie 1975, iar duhovnic din 20 aprilie 1976), s-a refacut pictura in interior, iar in urma cutremurului din anul 1977, s-a legat biserica si turla cu centuri metalice. Trebuie remarcat faptul ca, in lucrarea Monografia Eparhiei Rimnicului si Argesului aparuta la Ramnicu Valcea,in 1976, preotii Alex. D. Mateescu si Fl. Radulescu nu sunt mentionati, cauzele tinanand de sistemul politic comunist care, in 1976, era inca sustinut de o buna parte a inaltelor fete bisericesti. Sunt mentionati in schimb ca slujind, pana in anul 1976, la Biserica parohiala Brebeni cu hramul Adormirea Maicii Domnului, preotii : Gheorghe Cernatescu, Grigore M. Mateescu, preot II, nascut la 9 august 1912, hirotonit la 6 martie 1943, iar la prohia Brebeni de la 21 noiembrie 1950 si preot Nicolae M Stancescu, nascut la 5 februarie 1909, preot si duhovnic din 28 septembrie 1937, la aceasta parohie de la 1 octombrie 1968, pensionat fiind la 1 ianuarie 1974. In anii 2000 si 2001, preotii Lucan Sorinel si Martin Iulian cu ajutorul Consiliului Parohial si prin osardia enoriasilor acestei parohii, biserica s-a decopertat la exterior pana la caramida, s-a tencuit in praf de marmura si s-a restaurat pictura la interior. In anul 2005, biserica a fost inundata, apa a crescut pana la 0,8 m si s-a retras dupa 24 de ore.

Din anul 2004, biserica parohiala Brebeni este inscrisa pe lista monumentelor istorice. Conform listei de inventariere nr.II, a dosarului ce cuprinde clasificarea si catalogarea bunurilor mobile si imobile(1 aprilie 1972) din cadrul bisericii parohiale Brebeni, se remarca prin valoarea sa istorica, documentara si artistica, Sf Evanghelie . carte de cult in lungime de 35cm., latime de 25 cm, de culoare mata albastra, apartinand anului 1863, fiind donata de Dl. Raducanu si sotia sa Elena la mama sa - Brebeni 1864. Aceasta Evanghelie a fost tiparita dupa originalul Sf Mitropolii in zilele domnitorului Al. I. Cuza si a sfintiei Sale Nifon,mitropolit al Ungro Vlahie in timpul lui Barbu Stirbei si unul din fauritorii Unirii Principatelor. Pe locul actual al Palatului Patriarhiei din Bucuresti, la 24 ianuarie 1859 Mtropolitul Nifon,mentionat in inscrisurile Evangheliei de la Brebeni, a proclamat alegerea lui Al. I. Cuza ca domnitor al Tarii Romanesti, a fost presedinte al Adunarii Elective si tot el este cel care la 8 feb. 1859 il intampina pe domnitor in Catredala Mitropolitana Bucuresti.

Valorea istorica este data de inscriptiile sale cu litere chirilice scrise de mana de la 1864. Apare de asemenea si numele D-lui Gheorghe N. Grigoriu – Romanov pe cheltuiala caruia s-au tiparit mai multe evaghelii in anul 1863, dintre care una, cea mentionata, se afla la biserica Brebeni. Este foarte posibil ca Gheorghe N. Grigoriu-Romanov sa fi fost o ruda apropiata a celebrului librar Iosif Romanov,cel care in anul 1855 a infiintat la Bucuresti Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov si Compania, aici tiparindu-se actele Unirii – actele adunarii Ad-hoc. Este de remarcat faptul ca, numele acestei familii este mentionat in multe documente ale vremii pentru plata si tiparirea cartilor romanesti destinate elevilor si bisericilor, in conditiile in care, dupa anul 1863, s-a generalizat introducerea alfabetului latin. Elena Simonide, al carei portret se afla pictat pe unul din pertii bisericii din Brebeni, a donat obiecte de cult multor biserici din tara, una dintre ele fiind si cea de la Valcele, jud. Brasov unde se afla o cadelnita din argint cu inscriptia „ Elena Simonide, Bucuresti 1874”.

Un alt obiect de cult deosebit de valoros, prezent in inventarul Bisericii din Brebeni este si un Liturghier, tiparit la tipografia lui Eliad, Bucuresti, anul 1833. Pe prima pagina se afla un inscris in litere chirilice: „ tiparita intr-acest chip cu blagoslovenia, osardia si cheltuiala Prea Sfintiei Sale Parintelui episcop al Buzaului, Chesarie”, sub pastoria acestuia fiind tiparite numeroase carti de slujba, mai ales dupa intoarcerea din exil a Mitropolitului Tarii Romanesti Grigore al IV-lea, ramas la Buzau intre 1832-1833. La cererea Mitropolitului Grigore al IV-lea, episcopul Buzaului Chesarie va infiinta o tipografie provizorie, care va functiona la Buzau pana in anul 1833, anul plecarii Mitropolitului la Bucuresti. Tot in acest an, episcopul Buzaului incearca sa foloseasca, pentru publicarea unor carti religioase, tipografia din Bucuresti a lui Ion Eliade Radulescu(una dintre cele mai mari tipografii din Bucuresti, aici tiparinduse unele acte oficiale care au marcat istoria Romaniei: Regulamentul Organic-1832, Proclamatia de la Izlaz -1848 etc.), reusind sa tipareasca cateva asemenea carti, printre care si cea pastrata la Brebeni. La sfarsitul acestei carti este mentionat si „ Ienache Florea- asezatorul de slove la Tipografia Eliad” din Bucuresti. Un inscris de creion negru, tot pe prima pagina, vine sa confirme faptul ca Liturghierul a fost folosit sigur spre sfarsitul secolului al XIX –lea la slujbele religioase desfasurate in cadrul Bisericii din Brebeni: „ Preot Al. Mateescu- 1892”.

O carte si mai veche decat cele mentionate este Mineiul lunii lui noiembrie, publicata in anul 1804, „carte care mai nainte sau fost tiparit si talmacit prin osardia si cheltuiala iubitorului de Dumnezeu Episcop al Ramnicului, Chesarie”. Intre 1776 si 1779, Episcopul Chesarie al Ramnicului (n. 1720- m. 1780) tipareste primele mineie in limba romana in alfabetul chirilic, iar dupa unul din aceste mineiee a fost tiparit la 1804 si Mineiul lunii noiembrie, aflat la Biserica din Brebeni, asa cum de altfel se si mentioneaza in continuare : „ iara acum cu voia si Blagoslovenia prea sfintitului Mitropolit al Ungrovlahiei, Kir Dositei sau mai indreptat la talmacire de multe greseli in zilele Mariei sale Domnului Tarii Romanesti Ioan Constantin Alexandru Ipsilant Voevod prin osardia smeritului Episcop al Argesului Kir Iosif. La Buda sau tiparit la Craiasca Tipografie a Universitatii din Pesta la anul de la Hristos, 1804”. Atat Mitropolitul Dositei(n. 1734- m.1826, mitropolit al Ungrovlahiei din 1793) cat si Episcopul Argesului, Iosif( episcop din anul 1793 si mentor al unui alt carturar, episcopul Chesarie al Buzaului) au meritul, printre altele, de a continua calea deschisa de Episcopul Chesarie al Ramnicului in publicarea cartilor sfinte in limba romana.

In partea dreapta, langa absida Bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Brebeni, se afla un monument din marmura, realizat la Bucuresti in anul 1867 de catre sculptorii sau sapatorii, asa cum sunt mentionati in inscrisurile daltuite in piatra si anume : D. Lambadit si G. Chalapa. Pe una din fetele monumentului se afla un inscris, in caractere chirilice si latine: „ Aici odihneste Sandita H. Georgi, nascuta Mina.  Incetata din viata la 28 iuliu 1866, fiindu in etate de 68 ani”. Este posibil ca Sandita H. Georgi sa fi fost o ruda apropiata a unuia dintre ctitorii bisericii din Brebeni, cu hramul Adormire Maicii Domnului si anume Alessandri Hagi Georgi, mentionat in prima pisanie, la 1845, alaturi de boierul de origine greaca, Raducanu Simonidi.

Pe o alta parte a monumentului este un epitaf al carui continut indeamna la o profunda meditatie, la smerenia si zadarnicia celor lumesti: "Viata este o lupta a carei recompensa este in ceruri. Moartea este o binecuvintare printrensa sufletul o scanteie divina se avinta in bratele lui Dumnezeu de unde a prucesu Demetre si Alessandri copiii tai multu iubiti, o santa mama plangu pe mormantul tau zdrobiti de durere. Trecatorule roagate pentru repusul sufletului ei”. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Brebeni, jud. Olt , este un zacamant nu numai de istorie locala, dar si nationala, in sensul ca, marele om de binefacere, Raducanu Simonid, ctitorul Bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Brebeni- Olt, a fost  cel care prin  fundatia sa " Raducanu Simonidi" i-a asigurat material plecarea spre Paris marelui nostru sculptor, Constantin Brancusi, fiind o mandrie pentru localitatea Brebeni ca in acest spatiu a trait  un asemenea om  de cultura si  binefacere, Raducanu Simonidi.  Acest lacas de cult,  datat 1845, se afla in prezent  intr-un proces de degradare accentuat si sunt necesare urgente investitii pentru conservarea elementelor arhitecturale, elemente care tin de insasi istoria conunei Brebeni.

Profesor Vasile Radian
Profesor Vasile Ana