Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Ludesti, judetul Dambovita, este o veche si frumoasa biserica ortodoxa. Micuta localitate Ludesti se afla in partea central-vestica a judetului Dambovita, foarte aproape de granita cu judetul Arges, la 30 de kilometri de Targoviste, la 27 de kilometri de Gaesti, la 59 de kilometri de Pitesti si la 97 de kilometri de Bucuresti.
Biserica din Ludesti
Biserica veche din Ludesti a fost ridicata, probabil, candva pe la inceputul secolului al XVI-lea. Prima atestare documentara a acestei biserici dateaza din data de 27 mai 1539, cand aceasta este pomenita intr-o scrisoare de punere in posesie a unei mosii a lui Radu Paisie, domnul Tarii Romanesti.
Biserica actuala, inchinata "Adormirii Maicii Domnului", a fost construita spre sfarsitul secolului al XVII-lea, pe locul unei biserici mai vechi, de catre dregatorul Stoica Ludescu, logofatul familiei Cantacuzinilor, precum citim in pisania originala a bisericii: "... care este zidita din temelia ei si infrumusetata cu toata podoaba ei de crestin robul lui Dumnezeu, Stoica logofat Ludescul". Piatra de mormant a sotiei logofatului, Ecaterina, precum si a celor doua fetite ale ctitorului, insemnata cu anul 1662, este o alta marturie care atesta existenta bisericii inca din aceasta vreme.
Stoica Ludescu a fost un logofat al familiei Cantacuzinilor. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, acest logofat a scris "Letopisetul Cantacuzinesc", adica istoria Principatului, pana in anul 1688. Cele mai multe pagini din aceasta opera sunt dedicate voievodului Mihai Viteazul si perioadei lui Matei Basarab.
Stoica Ludescu a zidit biserica ajutat fiind de domnitorul Serban Cantacuzino. Avand o situatie materiala buna, precum si un sprijin important din partea domnitorului, logofatul Stoica a intarit biserica sub forma de incapere fortificata. Folosind oarecand si la ocrotirea locuitorilor, refugiati in aceasta, usa bisericii pastreaza pana astazi urme ale loviturilor de topor.
Despre evenimentele prin care a trecut biserica din Ludesti, de-a lungul urmatoarelor secole, nu se stiu prea multe. In anul 1936, marele istoric Nicolae Iorga viziteaza si cerceteaza aceasta bisericuta cantacuzina. Dintre preotii slujitori ai acestei biserici, memoria locala ii aminteste pe parintii Nicolae Cercel, care a avut sase copii, dintre care trei au ajuns preoti, si Matei Mosoia, care a slujit intre anii 1941-1985, reusind sa pastreze deschisa biserica in perioada grea a comunismului.
Biserica din Ludesti are dimensiuni modeste: 19 metri lungime, 6,5 metri latimea (pronaos) si 8,5 metri (in dreptul absidelor). Biserica are un plan triconc, cu particularitatea unui pridvor deschis pe vest, poligonal, cu sapte laturi, avand arcade in acolada, sprijinite pe sase coloane libere si doua adosate, din zidarie, de sectiune circulara.
In interior, sunt de remarcat spatiile mari, rezervate proscomidiarului si diaconiconului, precum si separarea naosului de pronaos, prin intermediul a trei arcade cu deschideri in acolada, sprijinite pe stalpi octogonali de zidarie, cu acelasi tip de capitel ca la pridvor, lipsite insa de parapet si chiar de baze.
Sfantul Altarul este boltit, cu o calota sferica inchisa intr-un trapez. Naosul este un dreptunghi asezat pe lat, avand in centru o cupola pe pandativi, iar pronaosul, avand un plan asemanator naosului, este impartit in doua printr-un arc median lat. Semicalota revine pentru a acoperi pridvorul, inscriindu-se intr-un pentagon usor neregulat.
Exteriorul bisericii este in intregime tencuit, pana la trei sferturi din inaltime lipsit de orice profil, cu exceptia soclului modernizat. Un sir de ocnite cu arce germinate, unite in consola si terminate cu arhivolte semicirculare, se afla sub cornisa alcatuita din doua randuri de zimti marunti.
Pridvorul bisericii prezinta un sir de ocnite izolate, mai late si prevazute cu aceleasi arhivolte. Registrul de ocnite este situat mai jos decat cel din corpul bisericii, ca si cornisa de zimti, care din pricina unei inaltari a zidariei seamana cu un brau. Ocnitele, ca si spatiul dintre cornisa pridvorului si acoperis, sunt decorate cu picturi rustice. Deasupra pridvorului se afla un turn-clopotnita din lemn imbracat cu tabla, accesul la el facandu-se pe o scara exterioara alipita fatadei de nord a pronaosului.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.