Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel Mareste imaginea.


Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Manastirea Tarnovolui

Manastirea Arhimandritului

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel este o biserica ortodoxa din Bucuresti, asezata in sectorul 5, pe strada Sfintii Apostoli, la numarul 33A. Acest sfant locas de rugaciune a fost cunoscut sub mai multe denumiri: Manastirea Tarnovului, Manastirea Sfintii Apostoli, Manastirea Arhimandritului si Biserica Sfintii Apostoli.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel - scurt istoric

Prima constructie dateaza din a II-a jumatate a secolului al XVI-lea, atestata documentar in 1585-1586. Din pisania pusa la 10 iulie 1715, cu ocazia unor reparatii facute de Stefan Cantacuzino Voievod, rezulta ca prima ctitorie a fost din lemn, iar pe la jumatatea secolului al XVII-lea, Matei Basarab in evlavia sa pentru Dumnezeu, a inlocuit biserica din lemn cu alta de zid, care se vede si astazi si care dateaza din anul 1636.

Matei Basarab cumpara pentru biserica, cu 400 de aspri, o livada de la un orasan din Bucuresti. Acest fapt reise din actul inedit cu data de 30 noiembrie 1626, act care adauga lamurirea ca "toate cartile de proprietate ale manastirii sunt peste Dunare, la Tarnovo, din pricina rautatilor", ceea ce arata legaturile stranse cu istoricul centru din Balcani si explica si numele ctitoriei bucurestene.

Sub numele de Manastirea Tarnovoului este cunoscuta in primele decenii ale secolului al XVII-lea, ocupand locul unui asezamant religios modest. Dupa domnia lui Matei Basarab, Manastirea Tarnovoului este cunoscuta in acte sub numele Manastirea Sfintii Apostoli, iar mahalaua se numea a Arhimandritului. In secolul al XVIII-lea i se spunea uneori "Manastirea Arhimandritului", unde se praznuiesc Sfintii Apostoli. Manastirea a fost pradata de seimenii (mercenari) rasculati in februarie 1655, "cand au jefuit manastirile si toate bisericile cate erau in Bucuresti".

Biserica <a href='/invierea-domnului/71054-sfintii-apostoli-petru-si-ioan-la-mormant' _fcksavedurl='/invierea-domnului/71054-sfintii-apostoli-petru-si-ioan-la-mormant' title='Sfintii apostoli Petru si Ioan la mormant' class='linking auto'>Sfintii Apostoli Petru</a> si Pavel

Inainte de februarie 1677, cand manastirea a fost inchinata Patriarhiei de Constantinopol, fusese arsa "prin mana unui dusman". Stefan Cantacuzino a reparat-o si a zugravit-o din nou si a miluit-o cu deosebite odoare. Zestrea acestei manastiri sta in acareturi si mosii. Mosia Jugureni este facuta danie de Constantin Dudescu, iar mosia Colentina a fost data manastirii de Constantin Brancoveanu.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Mai erau si niste mici sfori de mosie cumparate de egumeni pe langa razoarele mosiilor de danii. Metocul Calugareni este inchinat acestei manastiri de fondatorul sau Dumitru, cu toate mosiile, viile, odoarele si bucatele, prin actul 7188, act intarit si de hrisovul lui Serban Cantacuzino cu actul 7194. Metocul Crasani a fost daruit acestei manastiri de Nicolae Mavrocordat, care arata ca aceasta manastire figura intre celelalte manastiri ale tarii, cu egumenul sau distinct.

         

In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu biserica a fost reparata de Axentie, Mitropolitul Sofiei, originar din Tarnovo, care ii reface pardoseala si ii reface nartexul (pisania din 1705). Pisania din 10 iulie 1715 arata ca Stefan-Voda Cantacuzino, fiul lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, nepot de fecior al marei Postelnicese Elina Cantacuzino, enoriasa in mahalaua Cilibiului, mai tarziu a Arhimandritului, a reparat biserica si i-a pus clopotnita pentru ca nu avea. Voievodul si familia sa fiind enoriasi ai acestei sfinte biserici.

         

Inauntrul bisericii, la usa, in dreapta, se afla urmatoarele portretele ale ctitorilor: Stefan Cantacuzino, Pauna Doamna, Jupan Constantin Cantacuzino Vel Stolnic si Jupaneasa Safta, in stanga, Mathei V.V., Elena Doamna, Jupan Mathei Cantacuzino, Jupan Iorgu Mare Vel Spatar Cantacuzin, Jupan Draghici Vel Spatar Cantacuzin, Jupan Mihail Vel Spatar Cantacuzin. Toate aceste portrete sunt forte bine conservate, dar pline de fum.

Manastirea a fost inchinata la Manastirea Stavronikita de la Sfantul Munte Athos. Egumenul lua veniturile pravaliilor din Lipscani, locurilor din mahalaua Serban Voda, viilor din dealul Lupestilor, bolovanilor de sare din Ocna Slanicului, daruiti de Brancoveanu la 1702 si veniturile caselor care se aflau in apropiere de biserica. Dintre egumeni, citam pe Stefan care, la anul 1688, era duhovnicul marii postelnicese, Elina Cantacuzirio. La Manastirea Sfintii Apostoli a fost ingropat, la 1664, pruncul lui Grigorie-Voda Ghica, prunc care a murit de o boala nemaivazuta "sarind in sus si nechezand intocmai ca si caii".

          

O comunicare a preotului Predescu, datand octombrie 1775, arata ca aceasta biserica cu hramul Sfintilor Apostoli, veche fiind si stricata, cand a fost anul 1702-1703, domnul panul Constantin Corbeanu, Vel Pitar "a dres toata stricaciunea, petrecand 7 ani". In anul 1775, domnul Dumitrache Ghica Vel Ban, impreuna cu dumneaei Maria Vacareasca, vazand-o de tot stricata si pustie, a binevoit si a innoit-o cu icoane si cu cele trebuincioase.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Catagrafia bisericilor bucurestene, de la 1810 arata ca mahalaua Manastirii Sfintii Apostoli avea 78 de case, in care locuiau 421 de persoane, dintre care 181 barbati si 240 femei. La acea data biserica era din zid si avea hramul Sfintii Apostoli. Preot era Dumitru sin popa Hristea, fecior de preot de la Olt, hirotonit de raposatul Arhiereu Stavropoleos, leat 1797, care slujea cu voia parintelui Mitropolit Dosithei.

 Biserica avea si cladiri in jur. Dupa marturia preotului Musceleanu, in anul 1862 locasul era inconjurat de case cu etaj, care erau inchiriate. Stricata de cutremurile din 1802 si 1838, biserica a fost reparata dupa fiecare din acestea. Dupa ultimul cutremur a fost refacuta in mare parte, in locul celor trei turle de zid fiind facuta una din lemn si zugravita, sfintirea bisericii avand loc la 1843.

Diverse reparatii s-au mai facut in 1864 si la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand biserica era mancata in exterior. In anul 1936 biserica a fost restaurata de Comisia Monumentelor Istorice, cu care prilej clopotnita a fost refacuta si de asemenea pictura bisericii de pictorul E. Iovanescu. Dupa parerea arhitectului Ghica-Budesti, biserica a avut initial o turla. Cladirea are ziduri foarte groase de 1,5 metri. Altarul seamana cu cel de la Biserica Doamnei, cu o bolta ovoidala pe pandativi, sprijiniti pe 4 arcuri.

Naosul are abside laterale adanci, turla de pe pronaos este pe pandativi sprijinita de arcuri, din care unul puternic pe pronaos. Pronaosul este patrat, acoperit cu o calota sferica cu pandativi pe arcuri in consola. Nu este despartit de naos. Pridvorul este de forma patrata, foarte rar intalnita, fiind boltit cu o calota pe pandativi si opt coloane scurte si groase cu capiteluri neocorintice sprijina arcadele pridvorului, care au marimi diferite.

Decoratia exterioara a fost modificata, fiind alcatuita din doua registre decorate cu obisnuitele arcade cu ciubuce, rotunjite, cel inferior cu arcade largi in semicerc, cel superior cu arcade inguste, imperecheate, doua cate doua.

         

Usa este foarte frumoasa, cu un portal lat de piatra sculptata cu maiestrie. Din vremea lui Stefan Cantacuzino dateaza si frumoasa rama de piatra cu inscriptie, care impodobeste usa din pridvor. In inscriptie ni se spune ca vechea biserica a lui Matei Basarab a fost infrumusetata "pe dinauntru si pe dinafara cu adaosul clopotnitei (este vorba de turla clopotnita de pe pronaos, pentru care s-a construit alaturi si turn cu scara) si altele". Arcada este decorata cu doua capete de ingeri cu aripile intinse, iar pisania de deasupra este inconjurata de un chenar de piatra sculptata, avand la partea superioara stema tarii, iar dedesupt, pajura bicefala a Cantacuzinilor.

Ferestrele cu chenare de piatra sculptata, puse la 1715, au fost modificate in secolul al XlX-lea. Se pastreza stranele, tronul si catapeteasma care seamana cu cea de la Biserica SfantulGheorghe Nou, din vremea lui Stefan Cantacuzino.

In privinta caselor egumenesti, o catagrafie a manastirii, facuta in anul 1818, ne arata din ce se compuneau "casele domnesti" ale manastirii. Ele erau formate din trei odai situate in fundul curtii pe dreapta si din alte trei odai cu o camara. Tot in curtea manastirii mai exista si un chiosc domnesc zugravit. In afara de aceste incaperi "domnesti" , in curtea manastirii mai erau sase odai si o cuhnie situata "impotriva" clopotnitei si care erau "prapadite de tot", fara invelis, fara usi si ferestre, trei odai cu cuhnie si camara, o odaie boltita in zidul portii celei mari in curtea de afara si o alta in dosul acesteia.

         

 Catagrafia din 1843 pomeneste doar de casele egumenesti, aflate in partea de rasarit a curtii si compuse din noua odai cu o camara, aflate pe 2 pivnite boltite si avand in fata un pridvor de lemn; in partea de nord a curtii erau bucataria, sopronul, hambarul si celelalte anexe, in partea de apus se gasea alt rand de cinci odai, iar in partea de miazazi erau magaziile de zid . Toate aceste odai erau inconjurate cu zid.

 Dupa anul 1863, in aceste cladiri a fost gazduit Institutul de la Sfintii Apostoli unde erau pregatiti tinerii macedoneni, director fiind Parintele Averchie, apoi a fost gazduit Liceul Matei Basarab. Cu prilejul sapaturilor arheologice facute in anul 1956, in curtea bisericii si in curtile caselor din strada Vanatori nr. 4 si Sfintii Apostoli nr. 36, s-a descoperit o sala mare impartita in doua incaperi, printr-o arcada mediana, fiecare din acestea era acoperita cu o cupola joasa. Aceasta sala mare construita probabil de Matei Basarab, se presupune a fi fost trapeza manastirii. Tot cu prilejul acestor sapaturi, s-a descoperit si partea din aripa de est a chiliilor si o pivnita, acoperita cu o bolta semicilindrica, construita in secolul XVII.

Clopotnita, cea care a fost adaugata de Stefan Cantacuzino deasupra pronaosului si care s-a daramat, a fost inlocuita in 1936 cu una noua. Tot noua este si turla ridicata pe naos, restauratorul respectand cu intelegere arhitectura veche a edificiului. Interiorul bisericii de marime mijlocie, dar bine proportionat, se impune in special prin decorul pictural, care dateaza din vremea lui Stefan Cantacuzino (1715), dar care fa fost retusat cu ocazia lucrarilor de restaurare din 1936.

         

Din anul 1940 pana in prezent au fost efectuate o serie de reparatii si imbunatatiri interioare si exteriore - 1949, 1952, 1957,1960, 1967. Intre anii 1974-1976, prin straduinta preotului Gheorghe Pasoi, a fost restaurat in intregime exteriorul. Dupa cutremurul din 1977 s-au efectuat lucrari de reparatii si consolidare, asigurand constructia in ansambul ei pentru eventuale miscari seismice de intensitate de pana la 7,5 - 8,0 grade.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel - mormintele

In pronaos, la intrare, in dreapta, se afla o piatra mormantala cu inscriptia foarte bine conservata, sapata cu litere chirilice. "Aici zace intru fericire robul luoi Dumnezeu marele logofat si cavaler Nicolae Grigore Sutu raposat la 21 august 1851." Tot in pronaos , la stanga, datand din vremea lui Stefan Cantacuzino se afla o piatra fluierara, jumatate acoperita de piedestalul stranilor. Inscriptia este indescifrabila.

         

In pridvor, in partea stanga, spre apus o piatra mormantala pe care sta scris: "Suptu aceasta piatra zacu osele acei de Dumnezeu iubitoare buna crestina, dumneaei clucererii Paunii sotia dumnealui marelui cluceriu Stanciu, care s-a savarsit cu cinste in 25 aprilie 1810. Dumnezeu s-o odihneasca dimpreuna cu ceilalti raposati, parinti, fii si tot neamul dumnealor, Amin."

In curtea bisericii se afla trei morminte vechi si unul nou, inspre miazazi, iar inspre miazanoapte unul. Primul mormant, in dreapta pridvorului, cu o inscriptie in greceste din care reiese ca mormantul este al lui Petru Mavromihale, erou care a luptat pentru independenta grecilor la anul 1821. Data mortii 1844.

Al doilea mormant din curtea bisericii este mormantul preotului Gheorghe Comana, preot al acestei biserici decedat la 25 martie 1947. Mormantul dinspre miazazi din dreptul pridvorului are inscriptia stearsa.

         

Alte vestigii: o inscriptie ce nu poate fi descifrata; o placa din marmura cu doua medalioane, unul continand stema Cantacuzinilor si altul, un copil cu o spada in mana. Inscriptia in greceste, de pe placa de marmura, are urmatorul cuprins: "Mormantul ce-l privesti, ascunde corpurile neamului Dudestilor raposati, ale caror suflete au zburat la cer. Cuprinde pe Antioh, barbat celebru, virtuos, pe Maria ce a fost sotia gloriosului boier Cantemir; cu ceva mai inainte, pe Nicole si pe sotia sa care era podoaba blandetii; iar din copii, pe Smaranda si pe Andronic, pe care Dumnezeu iarta-i pentru ca neincercati sa se mantuiasca 1787 iunie 23."

Biserica necesita urgente lucrari de refacere a picturii si a exteriorului. De asemenea, Casa Parohiala, monument de arhitectura, construita dupa planurile renumitului arhitect Cristofi Cerchez, grav avariata de la cutremure, necesita urgente lucrari de consolidare si reparatii. Actualele lucrari de pictura si restaurare sunt executate de pictorul-restautaror Ioan Faur, impreuna cu echipa sa.



11 Aprilie 2014

Vizualizari: 21677

Voteaza:

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.



RETELE SOCIALE