Monumentul de la Calugareni este situat la 29 de kilometri de Bucuresti, in satul Crucea de Piatra, judetul Giurgiu. Acest monument national aminteste de celebra lupta din 13-23 august 1595, cand armata condusa de voievodul roman Mihai Viteazul a biruit armata otomanilor, de doua ori mai numeroasa, condusa de marele vizir Sinan Pasa.
Victoria impotriva otomanilor
Mihai Viteazul s-a nascut in anul 1558 si a trecut la cele vesnice in ziua de 9 august 1601, pe campia Turda. Ban al Craiovei, apoi Domn al Tarii Romanesti si conducator al tuturor celor trei tari medievale care formeaza Romania de astazi: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova.
Batalia a avut loc in contextul mai larg al Razboiului Lung (1591-1606), purtat intre habsburgi si otomani. Mihai Viteazul, voievodul Tarii Romanesti, s-a alaturat aliantei anti-otomane, pentru a scapa de birul tot mai aspru pus asupra tarii.
Dupa ce a scapat de turcii aflati in Bucuresti, in toamna si iarna anului 1594, voievodul Mihai Viteazul a atacat cetatile turcesti de la Dunare si a intra in Bulgaria. Drept urmare, in vara anului 1595, armata condusa de vizirul Sinan Pasa a trecut Dunarea, cu dorinta de a transforma tara in pasalac; a treia tentativa otomana, dupa cele din vremea voievozilor Mircea cel Batran si Radu de la Afumati.
Mihai Viteazul a pregatit lupta intr-un loc strategic si usor de aparat, anume la podul de la Calugareni, peste raul Neajlov. Acest drum spre Bucuresti, in acel loc, trece printr-o regiune mlastinoasa si stramta, asezata intre doua paduri ce exista si astazi.
Lupta de la Calugareni a durat de dimineata pana seara. Cand turcii au trecut podul, Mihai Viteazul i-a bombardat cu tunurile in spatiul ingust in care se aflau, obligandu-i sa se retraga cu pierderi mari. Desi a contraatacat cu toate fortele, avand o armata de doua ori mai numeroasa, Sinan Pasa a pierdut lupta. Mihai Viteazul a avut sub comanda sa doar 10.000 de militari si 12 tunuri mari de camp.
Crucea lui Serban Cantacuzino
In anul 1682, pe locul in care armata romana a biruit armata paganilor, domnitorul Serban Cantacuzino a ridicat o impunatoare cruce din piatra, inalta de peste trei metri. Pe lateralele interioare ale crucii este descrisa lupta mareata purtata de Mihai Viteazul. In timp, langa Crucea lui Serban Cantacuzino s-a dezvoltat o asezare rurala, numita astazi Crucea de Piatra. Acest sat face parte din comuna Calugareni, judetul Giurgiu.
In anul 1862, crucea monumentala inaltata de credinciosul domnitor a fost incadrata intr-o capela, cu geamuri laterale si acoperis din tabla de plumb. Pavilionul care adaposteste crucea a fost ridicat in vremea lui Gheorghe Bibescu. Ansamblul, monument istoric de clasa A, este amplasat langa sosea, vizavi de biserica.
Crucea de Piatra si statuia lui Mihai Viteazul
Crucea de Piatra ce poate fi vazuta astazi pe varful dealului care strajuieste intreaga vale a fost ridicata in anul 1913. Vechea cruce este opera sculptorului Oscar Spaethe. La cutremurul din anul 1977, aceasta cruce s-a surpat la pamant. In anul 1993, cu prilejul sarbatoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Tarii Romanesti a domnitorului Mihai Viteazul, vechea cruce interbelica a fost inlocuita cu o noua cruce, de mari dimensiuni.
Crucea originala (cea din anul 1913) poate fi vazuta asezata langa drum, chiar la intrarea pe pod. In centrul satului Calugareni, vizibila de pe drumul national, se afla statuia voievodului Mihai Viteazul, opera lui Anton Barbu Panaghia.
Biserica Sfantul Ilie, din localitate, a fost construita in anul 1938, cu cheltuiala lui Ilie Stoian si a sotiei lui, Aneta. Biserica a fost ridicata spre pomenirea vesnica a eroilor cazuti in lupta impotriva paganilor, pentru apararea patriei si a credintei stramosesti.
Podul peste Neajlov
Podul peste raul Neajlov, construit in epoca regelui Carol al II-lea, a fost reconstituit intre anii 1934-935, in cinstea victoriei asupra turcilor. La capete, podul avea patru efigii din bronz, executate de sculptorul Constantin Baraschi, reprezentand capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Recent, podul a fost largit, avand patru benzi de circulatie.
Iulian Predescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.