Manastirea Frumoasa


Manastirea Frumoasa

Manastirea Frumoasa din Iasi este amplasata pe locul unei foste biserici mai vechi, ctitorie din secolul al XVI-lea al hatmanului Balica. Biserica manastirii Frumoasa se afla situata la poalele dealului Cetatuia, pe un damb ce domina zona inundabila a paraului Nicolina. Este asezata pe o terasa cu o altitudine relativa de 8-10 metri fata de sesul Bahluiului.

Manastirea Frumoasa

Aceste locuri au intrat in istorie in timpul celei de-a doua domnii a lui Petre Schiopul, iar ctitorul primei biserici de la Frumoasa -1583- a fost Melentie Balica, boier ce a detinut inalte dregatorii in divanul Moldovei.

 Manastirea Frumoasa          Manastirea Frumoasa

Numele manastirii Frumoasa trebuie pus in legatura cu "pitorescul de basm" al locului, unde se inaltau biserica si curtile domnesti. "Iazul inconjurator, care intregea splendoarea decorului natural, facea din manastirea Frumoasa o mica cetate de insula."

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, in vecinatatea locului pe care se afla Biserica Frumoasa de astazi, se inalta o manastire, ctitoria hatmanului Leonte zis si Melentie Balica, portar al Sucevei si hatman al Moldovei, originar din Tara Romaneasca si descendent din marea familie a boierilor Buzesti. Consemnata documentar, manastirea lui Balica avea hramul Sfintii Arhangheli Mihai si Gavriil.

Manastirea Frumoasa

Biserica hatmanului Balica si a sotiei sale, Ana, a fost inchinata Manastirii Schimbarea la Fata din muntele Sinai. La 9 august 1586, data la care se constata documentar ca Melentie Balica hatmanul era mort, manastirea fusese deja inchinata.

Urmasul lui Melentie Balica, Isac Balica, mare vistier si apoi hatman, decapitat de Stefan Tomsa dupa batalia de la Cornul lui Sas, a infrumusetat zidirea inaintasului sau. In veacul al XVII-lea, razboaiele si proasta administrare a averilor sale, au dus biserica in stare de ruina.

Manastirea Frumoasa

Pozitia deosebit de pitoreasca in care era situata manastirea lui Balica l-a determinat pe domnitorul Moldovei, Grigorie al II-lea Ghica, sa o restaureze intre anii 1727-1733, adaugandu-i un ansamblu de palate minunate dupa moda orientala de la Tarigrad, niste curti spatioase, un helesteu mare in apropiere pe care se puteau plimba barci si caiace, precum si gradini cu fantani arteziene.

Reconstruita in stilul Renasterii, biserica a impresionat pe contemporanii sai care au supranumit-o "Frumoasa". Manastirea va servi de acum inainte pentru multi dintre domnitorii Moldovei drept resedinta de vara. Sub denumirea de "Frumoasa", biserica este mentionata intr-o insemnare greceasca din 1723 de pe o Evanghelie a acesteia, gasita in Bucuresti si rascumparata de catre protosinghelul Silvestru.

Peste un deceniu, in timpul ocupatiei rusesti de la 1739, casele cladite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost daramate. In primavara anului 1740, Ghica a pus sa se cladeasca alte case in incinta Manastirii Frumoasa.

Manastirea Frumoasa

O noua restaurare a bisericii Frumoasa a avut loc in anul 1753 in timpul domniei lui Matei Ghica, fiul domnitorului Grigorie al II-lea Ghica.

Actuala cladire a bisericii dateaza din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, dupa cum arata si pisania care aminteste pe langa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, un al doilea hram in cinstea Adormirii Maicii Domnului.

Fatadele sunt ornate in stil clasic cu panouri si pilastri angajati. Fatada are intrarea decorata cu un inalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcada in plin centru. Pe sub streasina biserica este incinsa cu o friza decorata cu palmete si de cornisa cu mutuali.

Manastirea Frumoasa

Compozitia arhiecturala a bisericii are la baza o alta conceptie decat multe alte edificii de gen realizate pana atunci: desi conserva planul logitudinal, interiorul este tratat ca un spatiu unic, nedivizat in incaperi diferite ca in cazul bisericilor feudale romanesti care aveau tendinta sa desparta credinciosii dupa sexe si clase sociale.

Este totusi creata iluzia unei compartimentari, ce aminteste de naosul si pronaosul bisericilor traditionale, prin introducerea a doua cupole ce despart spatiul printr-un arc monumental.

Biserica actuala de la Frumoasa poarta din plin pecetea timpurilor in care a fost construita, impresionand prin monumentalitate. Ea este construita in forma de nava si se intinde pe o lungime de 37 metri si o latime de 15 metri.

Intrarea in biserica este precedata de un frumos portic doric, compus din patru coloane inalte, cele din mijloc fiind legate intre ele printr-o arcada in plin centru, pe care se sprijina un fronton triunghiular.

Manastirea Frumoasa

Deasupra bisericii se inalta patru turnuri false construite dupa modelul turlelor bisericilor rusesti si dispuse in linie; doua mari care exprima in exterior cele doua cupole ale navei si doua mai mici asezate, respectiv, deasupra pridvorului si altarului.

Manastirea Frumoasa

Pridvorul este alcatuit din trei spatii - intrarea propriu-zisa flancata de doua incaperi de forma ovala din care cea dinspre sud adaposteste scara care duce la cafas si apoi la pod iar cealalta arhiva si biblioteca.

Interiorul bisericii este bogat ornamentat. Pictura bisericii este realizata in tempera, in culori vii, fiind bine conservata. La intrare sunt pictate portretele familiei lui Grigorie II Ghica. Pe peretele din stanga este pictat domnitorul, imbracat intr-o tinuta somptuoasa, alaturi de sotie si de cei doi copii: Matei Ghica si Ruxandra. Pe peretele din dreapta, este pictat celalalt fiu al domnitorului, Scarlat Ghica.

 Manastirea Frumoasa          Manastirea Frumoasa

In pronaos, pe peretele din dreapta, a fost pictat egumenul Ioasaf Voinescu. Acesta a fost zugravit in culori inchise, sobre, tinand in mana ctitoria sa, langa portretul sau aflandu-se urmatoarea inscriptie: "s-a inceput zidirea bisericii la anul 1836 si s-a sfarsit la anul 1841, octombrie 30."

 Manastirea Frumoasa           Manastirea Frumoasa

Catapeteasma bisericii a fost realizata si montata in biserica in anul 1838. In pronaosul bisericii se afla mormantul domnitei Ruxandra, fiica lui Grigorie Ghica Voda. Pe piatra de mormant este sapata o inscriptie in versuri in limba greaca.

Dintre odoarele de pret cu care a fost inzestrata biserica s-a mai pastrat o icoana de argint a Maicii Domnului, purtand pe cap o coronita de aur incrustata cu pietre pretioase, daruita de Doamna Ecaterina, sotia lui Constantin Mavrocordat.

Este de semnalat si dvera care dateaza din anul 1841, avand o frumoasa broderie marginala in fir de aur pe catifea de culoare visinie, purtand pe latura de sus urmatoarea inscriptie: "Eu sunt usa cea adevarata. Prin mine de va intra cineva se va mantui si va intra si va iesi si pasune va afla. 1841"

In curtea Manastirii Frumoasa, in partea stanga a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmura alba pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul are incrustat la baza sa stema Moldovei. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova, marcand inceputul sculpturii statuilor si a monumentelor de for public.

Manastirea Frumoasa

La baza monumentului se afla o placa de marmura alba care pe o parte are incrustata stema Principatului Moldovei. Langa placa, de o parte si de alta a acesteia, sunt patru femei ingenuncheate cu mainile impreunate.

In acest mausoleu este inmormantat marele logofat Grigore Sturdza (1758-1833), tatal domnitorului moldovean Mihail Sturdza. In mausoleu au mai fost inmormantati si alti membri ai familiei Sturdza dintre care doi inruditi cu familiile Vogoride si Mavrogheni.

In incinta Manastirii Frumoasa se afla casa numita "Palatul de pe ziduri" sau "Palatul Sturdza", care a fost construita cu parter si etaj. Palatul a fost construit intre anii 1818-1819, dupa planurile arhitectului Martin Kubelka, care a realizat si planurile turnului-clopotnita.

Manastirea Frumoasa

In "palatul de pe ziduri" a fost amenajat in anul 1841 paraclisul "Sfanta Ecaterina". Frumoasa si palatul domnesc din incinta ei au continuat sa fie preferate ca resedinta de vara mai ales in vremea domniei lui Mihail Sturdza si a lui Grigorie Alezandru Ghica. La palatul de pe ziduri s-au efectuat lucrari de consolidare intre anii 1966-1970, ultima restaurare datand din perioada 1982-1983.

Manastirea Frumoasa

Un alt monument istoric din cadrul Manastirii Frumoase, sunt si asa-numitele Ruine ale palatului "Pentru Femei". Domnitorul Moldovei, Grigorie II Ghica, care restaurase Manastirea Frumoasa intre anii 1727-1733, a construit "un ansamblu de palate minunate dupa moda orientala de la Tarigrad".

Palatul domnitelor avea doua mari incinte la parter, de unde se putea intra in camerele domnitelor. Sub palat, se aflau niste pivnite, cu mai multe incaperi. Palatul avea tavanul sustinut de pilastri legati intre ei prin niste arcuri de piatra. In prezent, palatul domnitelor aflat la mica distanta de turnul-clopotnita este in ruina.

De un efect plastic deosebit este si turnul clopotnita care marcheaza intrarea in incinta manastirii. Peste registrul inferior, masiv si strapuns de gangul intrarii, se afla camera clopotelor, ale carei fatade sunt decorate de douasprezece coloane ionice. Autorul planului turnului clopotnitei este arhitectul Martin Kubelka, care a realizat si planurile "palatului de pe ziduri".

Manastirea Frumoasa

Turnul clopotnita a fost construit intre anii 1819-1833 de catre arhimandritul Ioasaf Voinescu, in locul unui alt turn de piatra care se ruinase, el pastrandu-se si astazi in conditii foarte bune.

Manastirea Frumoasa

Turnul-clopotnita este incorporat in ziduri si are o serie de elemente de o frumusete plastica aparte. Nivelul inferior este masiv, fiind strapuns de gangul intrarii, deasupra sa inaltandu-se camera clopotelor, ale carei fatade sunt decorate cu coloane ionice angajate.

Pe latura de est a zidurilor de incinta, se poate deschide si astazi o poarta din lemn cunoscuta drept Poarta Spanzuratilor Poarta este confectionata din lemn si are doua usi care se deschid pe interior si se inchid cu un zavor.

Manastirea Frumoasa

In decursul existentei sale, Manastirea Frumoasa a avut mai multe intrebuintari, de-a lungul timpului functionand aici si o sectie a unui spital militar si chiar o inchisoare. Traditia spune ca cei condamnati la moarte erau scosi pentru executare din curtea manastirii pe Poarta Spanzuratilor.

Dupa o perioada destul de tulbure in istoria sa, aceasta ctitorie voievodala si boiereasca a redevenit manastire, in anul 2000, cu binecuvantarea IPS Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei si Bucovinei. In prezent, la Manastirea Frumoasa vietuieste o obste de calugarite care au venit de la Manastirea Varatec, din judetul Neamt.

Manastirea Frumoasa

Biserica a fost restaurata intre 1836-1841 si 1951-1955 . Conform listei monumentelor istorice din judetul Iasi elaborata in anul 2004 de catre Institutul National al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, Manastirea Frumoasa contine un ansamblu de sase monumente istorice si anume:

- Biserica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril - reconstruita intre 1836-1839.
- Palatul "de pe ziduri" - construit in anii 1818-1819.
- Palatul domnitelor - aflat astazi in ruina, la intrarea in manastire.
- Turnul-clopotnita - construit in perioada 1819-1833.
- Zidul de incinta.
- Mausoleul lui Grigore Sturdza - un monument al descendentilor familiei Sturdza.



15 Iunie 2012

Vizualizari: 9419

Voteaza:

Manastirea Frumoasa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.