Din Diadoch al Foticeii


Din Diadoch

"Cel ce petrece pururea in inima sa e strain de toate frumusetile vietii. Caci umbland in duh, nu poate cunoaste poftele trupului. Unul ca acesta, facandu-si plimbarile in cetatea virtutilor, le are pe acestea ca paznici ai cetatii. De aceea uneltirile dracilor impotriva lui raman fara izbanda" . [Diadoch al Foticeii, Cuvant ascetic, cap. 57, Filoc. rom. I, p. 356. Nichifor scoate aceeasi concluzie despre trebuinta petrecerii cu mintea in adancul inimii. - Parintele Dumitru Staniloae]

Bine a zis sfantul ca uneltirile dusmanilor raman fara izbanda, cand petrecem in adancul inimii noastre, si cu atat mai mult, cu cat zabovim mai mult acolo. Dar stiu ca imi lipseste vremea sa insir in povestirea de fata cuvintele tuturor parintilor, precum voiesc. De aceea dupa ce voi mai pomeni unul sau doi, voi cauta sa sfarsesc.