Un obicei specific numai tarii noastre este ca fiecare familie sa taie un porc in preajma sarbatorilor de iarna acest eveniment prefatand, de fapt, apropierea Craciunului. Aceasta traditie transmisa din generatie in generatie isi are originea la vechile comunitati arhaice al caror aliment de baza, in perioada rece a anului, era carnea de porc. Oamenii comunitatilor traditionale din vechime foloseau acest prilej de sacrificare si “sarbatorirea” acestuia prin consumarea unei mici parti in comun ca semn al increderii si bunei-intelegeri al vietuirii laolalta. In societatea contemporana s-a pastrat numai partea practica a obiceiului cunoscuta sub denumirea “pomana porcului”. Dupa taiere, cei ce au participat la taierea porcului, vor bea tuica fiarta sau vin, iar la sfarsit, cand se termina transarea acestuia se face o masa pentru a gusta fiecare din carnea porcului si a se face urarea ca cel de anul viitor sa fie mai mare.
Conceptii populare
In conceptia populara se zice ca la taierea porcului nu trebuiau sa asiste persoanale miloase, existand credinta ca daca porcul murea cu greutate carnea nu va mai fi buna; se mai spunea chiar ca cei care vaitau porcul ori le parea rau de el il suparau pe Dumnezeu! Dupa ce porcul nu mai misca, se spala cu apa calda, se intinde un amestec de sare si malai dupa care se acopera cu un pres sau o folie. Toate aceasta facandu-se pentru a indeparta murdaria dar si ca soriciul sa fie moale.
Dupa aceea se facea o taietura cu semnul crucii, la ceafa, peste aceasta punandu-se sare, spunandu-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din corp. De obicei, dupa ce era spintecat, coada si urechile erau date copiilor; basica(vezica urinara) o umflau folosind-o ca minge.
Gospodarii era interesati, in special, de splina, aceasta indicandu-le, in functie de grosime, cum va fi iarna; doritoarele de par lung trebuiau neaparat sa manance din aceasta splina!Gasirea sangelui inchegat in inima porcului il bucura tare mult pe stapan, acest lucru insemnand noroc la bani.
Daca porcul era negru, cei care participau la taiere se manjeau cu sange pe fata, sperand ca vor fi mai rosii la fata si sanatosi tot anul care va urma. Acelasi sange, strans intr-o strachina cu malai, uscat si macinat, era bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima etc.
Cei care trebuiau neaparat sa munceasca pe 20 decembrie, o puteau face numai dupa ce vedeau sange; altfel, femeile urmau a. grohai ca porcii sau le erau distruse rufele puse la uscat pe garduri de aceiasi porci!
Pentru oraseni nu sunt cunoscute multe datini existente in tara noastra referitoare la taierea porcului deoarece multi cumpara carne de la piata sau pur si simplu cumpara cate un porc gata taiat.
Pentru ei singura bucurie este consumarea diverselor mancaruri pe care le pregatesc gospodinele.
Cronica Romana.
-
Sarbatori de iarna in Tara Sfanta
Publicat in : Pelerinaje -
Etimologia cuvantului Craciun
Publicat in : Craciun ortodox -
Folclorul romanesc, marturie pentru data acestei sarbatori
Publicat in : Craciun ortodox -
Sarbatorile de iarna la romani
Publicat in : Craciun ortodox -
Sarbatorile de iarna in traditia populara
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.