Canonul de la Spovedanie nu este pedeapsa

Canonul de la Spovedanie nu este pedeapsa

In cadrul Tainei Spovedaniei, duhovnicul ii recomanda credinciosului un canon pentru indreptare. In astfel de situatii, sunt credinciosi care vad in canon o pedeapsa pentru pacatele savarsite. Acest lucru ar putea fi simtit si din faptul ca multi vorbesc despre cel ce vine la marturisire ca fiind un “penitent”. Insa, ideea de pedeapsa nu-si gaseste locul in Taina Spovedaniei.

Este adevarat ca Biserica aplica prin duhovnic celui ce se marturiseste diferite canoane, dar face acest lucru ca omul sa-si reorganizeze viata, sa se intoarca la starea de la care nu va mai putea cadea. Asadar canonul, departe de a fi o pedeapsa, este un mijloc de insanatosire a firii omenesti. In rugaciunea dinaintea marturisirii se spune: “Tu ai venit la doctor, nu te intoarce fara sa te vindeci”. Iar Sinodul Trulan (692) marturiseste: “Cei ce au primit de la Dumnezeu puterea de a lega si dezlega vor actiona ca niste doctori atenti la a gasi doctoria specifica pentru fiecare credincios si pentru fiecare greseala a lui”.

Canonul inceteaza atunci omul s-a vindecat

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: “Timpul nu slujeste la nimic. Noi nu intrebam daca rana a fost deseori pansata, ci daca pansamentul l-a facut bine pe penitent. Numai ranitul ne arata cand este momentul potrivit sa-l scoatem.” Deci, canonul nu este o pedeapsa data de Dumnezeu prin preot, ci un medicament necesar vindecarii.

Datoria duhovnicului nu este aceea de a pronunta sentinte, ci de a prescrie tratamentul cel mai adecvat pentru insanatosire. El trebuie sa se impotrivesca prin toate patimii „fie prin doctoriile cele mai aspre si mai iuti, fie prin cele mai moi si mai blande si sa se nevoiasca spre inchiderea ranii, cercetand roadele pocaintei si ingrijind cu intelepciune pe omul cel chemat spre stralucirea cea de sus“ (Canonul 102).

Nostalgia nevinovatiei pierdute

De regula, constiinta nu este apasata numai de remuscarile pacatului savarsit, ci ea are si nostalgia nevinovatiei pierdute. In acest, sens Paul Evdochimov spune ca “daca am eliminat din suflet pacatul, prin faptul ca l-am marturisit preotului, el mai poate sa ne supere chiar din afara”. Se intampla adeseori ca un om, chiar daca stie ca pacatele i-au fost iertate, sa nu inceteze sa se acuze pentru cele savarsite. Iar a actiona cu gandul la vinovatia proprie, a stabili un program de activitate ca ingrijirea unor bolnavi sau batrani, botezarea unor prunci, un numar zilnic de metanii, etc, creeaza un mediu de linistire sufleteasca.

Biserica este de acord cu prezenta canonului atunci cand credinciosul nu face eforturi de indreptare, dar tot ea recomanda si prescurtarea canonului pana la limita de jos a canoanelor lui Ioan Pustinicul, cand omul dand dovada de mare cainta primeste canon sa faca milostenie.

Constientizarea pacatului in vechime

In Biserica primelor secole existau patru stari pentru constientizarea pacatului:

- tanguirea - in aceasta etapa omul nu avea dreptul de a intra in biserica, el trebuia sa rosteasca „usile pocaintei deschide-mi mie, da-mi lacrimi  sa spal necuratia inimii mele, Hristoase”;

- ascultarea - cand omului i se ingaduia sa fie prezent doar in pridvorul bisericii ca sa auda Evanghelia si talcuirea ei, iar dupa aceea sa parasesca lacasul de cult;

- prosternarea - in aceasta stare i se permitea participarea la Liturghia catehumenilor;

- impreuna starea - cand avea voie sa fie prezent in biserica pe tot parcursul Sfintei Liturghii.

Doua feluri de canoane: generale si personale

Cand vorbim de canoane sau epitimii, trebuie sa vorbim de ele ca fiind personale si generale. Cele personale se aplica de la caz la caz, in raport cu persoana penitentului, starea lui, felurimea pacatelor, iar cele generale privesc pe orice credincios, formarea si zidirea lui. Parintele Constantin Galeriu spunea ca esentialul il constituie un program de viata duhovniceasca, prin care penitentul sa simta ca parasind pacatul, pune in locul lui lucrarea poruncilor, a binelui, adevarul, viata autentica, in Hristos.

In concluzie, putem afirma ca rolul canonului este de a-l readuce pe om la locul lui, adica de a nu pierde niciodata calitatea de madular al trupului tainic al lui Hristos.

A.C.

04 Septembrie 2009

Vizualizari: 9255

Voteaza:

Canonul de la Spovedanie nu este pedeapsa 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Ortodoxie si Catolicitate
Ortodoxie si Catolicitate John Meyendorff (1926-1992) s-a născut la Neuilly, din părinți ruși cu rădăcini germano-bal­ti­ce, emigrați în Franța. Din pricina originii și sta­tu­tu­lui său de emigrant, a resimțit pe propria piele carențele și deșertăciunea naționalismelor în 30.00 Lei
Sfaturi pentru familia crestina
Sfaturi pentru familia crestina Această carte cuprinde sfaturi despre problemele familiei ale unor importante personalităţi ale Greciei ortodoxe, cum ar fi arhim. Filothei Faros, arhim. Makarios Griniezakis (­specia­list în ­bioetică şi predicatorul oficial al arhidiocezei Cretei) 25.00 Lei
Sfintii Insulelor Britanice
Sfintii Insulelor Britanice In veacurile de inceput ale crestinismului apusean, pamanturile Britaniei și ale Irlandei au rodit o multime de sfinti, care au aprins cu ravna lor lumina Evangheliei in intreg Apusul Europei. Vietuitori ai pustiei si intemeietori de manastiri, dascali si 48.00 Lei
Ghimpele din trup. Aspecte practice ale invataturii crestine despre boala
Ghimpele din trup. Aspecte practice ale invataturii crestine despre boala De‑a lungul vieții pământești, oricine s‑a ciocnit de problema bolii, resimțind impactul negativ pe care ea îl are de obicei în viața noastră și a celor apropiați nouă. Medicul, psihologul și teologul Konstantin Zorin, binecunoscut deja cititorilor români 29.60 Lei
Povestiri de sarbatori
Povestiri de sarbatori În lumea noastră adeseori insuportabil de cenuşie, ne izbăveşte lumea de Sus, întrupându‑se în lumină şi frumuseţe. În odăjdii de poveste, tărâmul minunii îşi întinde braţele către cei mai mici cititori, plin de tâlc şi învăţăminte, cu ochii limpezi şi 26.43 Lei
Despre facerea lumii. Cateheze la Cartea Facerii
Despre facerea lumii. Cateheze la Cartea Facerii Comentariul arhimandritului Athanasie Mytilineos la Hexaemeron (cartea Facerii) are deosebita calitate de a te face martor al felului minunat în care Dumnezeu a creat lumea, iar aceasta nu scolastic, ci făcându-te să simți adierile creatoare ale Duhului 31.71 Lei
Mica Filocalie athonita contemporana a Rugaciunii lui Iisus. Rugaciunea lui Iisus potrivit invataturii marilor duhovnici athoniti ai secolului al XX‑lea
Mica Filocalie athonita contemporana a Rugaciunii lui Iisus. Rugaciunea lui Iisus potrivit invataturii marilor duhovnici athoniti ai secolului al XX‑lea Muntele Athos este şi azi „sipetul Rugăciunii lui Iisus”, şi marii duhovnici ale căror învăţături şi mărturii sunt prezentate în acest volum se află printre cei mai desăvârşiţi moştenitori ai tradiţiei care a transmis-o de-a lungul vremii, dar şi printre 31.71 Lei
Neptice. Scara in cer
Neptice. Scara in cer Calea poetului Șerban Moescu e calea firescului, a inocenței, a emoției și autenticității trăirilor spirituale, iar cititorul e prins în lectură de un autor profund, capabil să îndrume, chiar (sau, tocmai) cu simplitatea aceea pe care nu ai cum să nu o 26.43 Lei
Luminile Marilor Sarbatori ale Bisericii. Predici la Praznicele Imparatesti
Luminile Marilor Sarbatori ale Bisericii. Predici la Praznicele Imparatesti Marile Sărbători ale Bisericii sau Praznicele Împărăteşti sunt timp binecuvântat de Dumnezeu, sfinţit şi sfinţitor, pentru omul credincios, în care lumina vieţii veşnice din Împărăţia cerurilor străpunge cotidianul obișnuit. Din punct de vedere teologic, 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact