Depre farmece, vrajitorie, astrologie si magie

Depre farmece, vrajitorie, astrologie si magie Mareste imaginea.

Parinte Cleopa, ce este vrajitoria si de cate feluri este?

Prin cuvantul vrajitorie intelegem invocarea puterii demonice in ajutorul oamenilor, in locul lui Dumnezeu, cu scopul implinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, atat la poporul evreu in timpul Legii Vechiului Testament, cat si la crestinii din Legea Darului, pana in vremea noastra. In Legea Veche a cerut ajutorul diavolului, apeland la vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrajitori au fost atat Valaam, cat si cei trei magi care practicau astrologia.

Dupa invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrajitoria se imparte in mai multe parti si anume: Vrajitoria propriu-zisa prin care se intelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrajitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palma, numita chiromantie si prin alte obiecte (bobi, carti de joc, cafea etc).

Descantarea, spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor in camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce sunt in viata. Descantatorii pretind ca cheama sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se razbuna pe cineva.  In zilele noastre se practica descantecul in randul credinciosilor, precum stingerea carbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugaciuni, pentru cei bolnavi, care pretind ca sunt vrajiti, etc.

Ghicirea sau vrajitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numita astazi deschiderea pravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de vesminte clericale, cheia bisericii, cenusa din cadelnita, scrierea unor nume pe toaca, pe clopote, pe ziduri de biserica, sau introducerea lor in candele etc. Fermecatoria, adica vrajirea unor tineri spre a se casatori unii cu altii sau a se desparti, prin invocarea ajutorolui diavolesc, numita popular ursita.

Ghicirea prin maruntaiele animalelor, visurile, zodiile, ceasurile bune si rele, ghicirea prin membrele trupului, numita si prevestire (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mancarimea palmelor). Baierele prin care se intelege purtarea la mana sau la piept a unor semne satanice, ate, chei, obiecte (amulete) sau bucati de stofa vopsite spre pazirea de boli, de primejdii si de pagube, dupa ce mai intai s-a invocat asupra lor puterea diavolului. Chematorii de demoni (clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilor. Intre acestia se numara cei ce fac focuri inaintea caselor si sar prin foc, ghicitorii din pantece precum si cei ce ghicesc in maruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrajitorie ce se practica in zilele noastre.

Astrologia este o vrajitorie practicata din cele mai vechi timpuri pana astazi. Prin astrologie se intelege ghicirea celor viitoare prin miscarile stelelor, planetelor, vanturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pretind ca fiecare om are o stea proprie.

lata cateva din cele mai obisnuite feluri de vrajitorii, unele aproape uitate, altele practicate si in zllele noastre, pe care le combatem si de care trebuie sa fugim, fiind iscodiri diavolesti care amagesc si insala pe multi crestini spre a lor pierzare.

Poate, intr-adevar, sa ajute diavolul pe oameni prin vraji, mai mult decat ne ajuta puterea si harul lui Dumnezeu?

Sa se stie ca diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pe raufacatori. Ei nu pot niciodata sa faca minuni adevarate, ci numai cu naluciri mincinoase insala pe cei necredinciosi si slabi in credinta. Acest adevar ni-l arata dumnezeiescul parinte loan Gura de Aur, zicand: "Nu vezi cum diavolii n-au putut sa vindece nici chiar pe vrajitorii si fermecatorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de Moise in Egipt, si pe tine oare au sa te vindece? (lesire 9, 11). Si daca dracii nu se milostivesc de sufletul tau, cum se vor intrista pentru durerea trupului tau?

Daca dracii se silesc sa te izgoneasca pe tine din imparatia lui Dumnezeu, cum te vor izbavi pe tine de boli? Acestea sunt rasuri si basme. Deci nu te amagi, crestine, ca niciodata lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face candva doctor. Ca mai lesne poate face focul sa inghete si zapada sa incalzeasca, decat diavolul sa te vindece pe tine cu adevarat" (Impartire de grau,pag.324).

Deci, noi cand ne imbolnavim sau avem necazuri, sau suntem nedreptatiti, sau avem pagube, sau feciori de casatorit, sau alte greutati in familie, sa nu mai alergam la ajutorul diavolului si al slugilor lui, care sunt vrajitorii si ghicitorii, ci la biserica sa alergam si la preoti, la rugaciune si la post si indata ne va ajuta Bunul nostru Tata, Care ne-a zidit caci are mila de noi.

Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei?

Cei ce fac vraji si alearga la vrajitori, fac un mare pacat impotriva Duliului Sfant, caci lasa pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor. Se leapada de slujitorii lui Hristos, adica de sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adica, lasa apa cea vie, preotul si harul mantuirii din Biserica si, pentru interesele lor patimase si omenesti cer ajutorul vrajmasilor lui Hristos, adica al vrajitorilor si vrajitoarelor. Se leapada de adevar si primesc in loc minciuna, caci toate cuvintele vrajitorilor sunt minciuna si amagire diavoleasca. Un pacat asa de mare impotriva Duhului Sfant nu se iarta celor vinovati nici in veacul de acum, nici in cel ce va sa vina, dupa cum spune Hristos, de nu se vor pocai toata viata. Pentru un astfel de pacat vin asupra celor vinovati, care alearga la vraji, tot felul de rautati si primejdii. Mai intai, mustrarea constiintei ca au lasat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrajmasului lui Dumnezeu.

Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta impartasanie, de la 7 pana la 15, si chiar 20 de ani. Apoi, cei ce cred si alearga la vraji, alunga din inima lor darul lui Dumnezeu si aduc in casa si in inima lor duhul diavolului. Apoi, cei ce fac vraji si cred in ajutorul lor, se leapada de Hristos si se unesc cu diavolul. Apoi, cei ce fac vraji si alearga la acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. Apoi, cei vinovati de acest greu pacat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu boli grele si fara leac, cu suferinta in familia lor, cu pagube si neintelegere, cu saracie si moarte cumplita. Si daca nu se spovedesc la preot si nu-si plang pacatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mantui.

Vrajitorii si cei ce cred si alearga la ajutorul diavolului, daca nu se parasesc de aceasta si nu se pocaiesc, se leapada cu totul din Biserica, adica se despart de Hristos si se dau de bunavoie in mainile vrajmasului, iar daca mor in acest pacat, nici nu se ingroapa cu preot; ci, asemenea celor pagani si lepadati de credinta, spre vesnica lor osanda in muncile iadului. lata urmarile grozave ale vrajitoriei.

Ce canon randuiesc Sfintii Parinti vrajitorilor si celor ce alearga la vraji?

Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfantul Vasile cel Mare. lata ce spune el in canonul 72: "Cel ce se da vrajitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor". (Sfantul Vasile 72; Sfantul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe vrajitori in randul ucigasilor de oameni si a celor lepadati de Dumnezeu, adica ii opreste de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. in canonul 65, acelasi Sfant Vasile cel Mare, zice: femeia ce va fermeca pe straini si pe ai sai (se opreste de cele sfinte) ani 9 si metanii 500 pe zi.

lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta impartasanie pe cei ce merg la ghicitori, la carti de joc si altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de sase ani de zile. lar daca vor starui in acestea si nu se vor feri de aceste mestesuguri pierzatoare si paganesti, hotaram sa se lepede cu totul de la Biserica, precum si Sfintele Canoane invata..." Sfantul loan Postitorul scurteaza canonul vrajitorilor si al celor ce alearga la vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, daca se marturisesc de pacat, daca il parasesc definitiv, daca tin post zilnic pana la orele 3 dupa masa si fac cate 250 de metanii pe zi.

Dar si Sfanta Scriptura arata cat de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la vrajitori, ca auzi ce zice: "Pe fermecatori nu-i lasati sa traiasca "(lesire 22, 18). Si iarasi zice: "Si barbatul sau femeia, oricare dintre ei se vor face descantatori sau vrajitori, cu moarte sa se omoare; pe amandoi cu pietre sa-i ucideti ca vinovati sunt ". (Levitic 29, 27) Si iarasi: "Sufletul care se va duce la descantatori sau la vrajitori ca sa curveasca in urma lor, Eu voi intoarce fata Mea impoiriva sufletului aceluia si-l voi pierde din poporul lui". (Levitic 20, 6).

Vedem ca pe imparatul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amara si grea in Babilon, ca trecea pe fiii lui prin foc si facea descantece si felurite vraji si a facut graitori din pantece si vrajitori si a inmultit a face rau inaintea Domnului, ca sa-l inlature pe el de la imparatie" (II Paralipomena 33, 6) Pe imparatul Saul l-a pedepsit Dumnezeu cu pierderea imparatiei si cu moarte de ocara, pentru ca a lasat pe Dumnezeu si a chemat femeie graitoare din pantece, urmand ghiciturile ei (I Regi 28, 7) lar pe imparatul Ohozia s-a maniat Dumnezeu foarte tare, ca a trimis sa intrebe pe vrajitoarea din Ecron.

Spuneti-ne mai pe larg despre pacatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numeste "deschiderea pravilei", care se obisnuieste astazi la credinciosi.

Vrajirea cu lucruri si cu carti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheama "ghitia". Acesti vrajitori amesteca vrajile lor cu rugaciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte sfinte, adresate catre Maica Domnului si catre sfmti, ca sa poata insela mai usor pe cei slabi in credinta. Acest fel de vraji il obisnuiesc mai ales femeile cele rele, batranele si tigancile, pentru a amagi pe cei slabi la minte.

lata ce zice despre acestea Sfantul loan Gura de Aur: "Tu zici ca batrana aceea este crestina si omul acela este ghicitor crestin si cand descanta sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decat numele lui Hristos, al Nascatoarei de Dumnezeu si al sfintilor; deci ce rau fac ei? La aceasta iti raspund ca pentru aceasta se cuvine mai cu seama sa urasti pe femeia cea rea si pe acel rau fermecator si ghicitor (din carti) fiindca folosesc spre ocara si necinste numele lui Dumnezeu.

Crestini fiind, lucreaza ca paganii. Pentru ca si diavolii, cu toate ca numesc numele lui Dumnezeu, insa tot diavoli sunt. Unii, voind a se indrepta, zic ca este crestina femeia care a descantat si nimic alta nu zice, fara numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru aceea mai vartos o urasc si ma intorc de la ea, ca intrebuinteaza numele lui Dunmezeu spre ocara. Numindu-se pe dansa crestina, se arata pe sine ca lucreaza cele ale paganilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320).

Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor carti sfinte, se opresc de impartasanie pana la 7 ani, pentru ca Psaltirea este o carte sfanta cu multe prorocii in ea, insuflata de Duhul Sfant si este pentru rugaciune, iar nu pentru ghicit si castigat bani spre osanda. Acelasi pacat fac si unii preoti care descid cartea cum se spune in popor, si cad sub grea osanda, atat ei, cat si cei care cer sa le deschida Sfanta Evanghelie.

Pentru ce au cazut crestinii in vrajitorie?

Pentu ca a slabit in ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru ca nu se roaga indeajuns crestinii de astazi, ca sa-si implineasca cererile lor prin rugaciune, iar nu prin ghicire; pentru ca nu citesc Sfanta Scriptura sa vada ce osanda ajung pe cei vrajitori si pentru ca nu merg regulat la biserica, nu se spovedesc in cele patru posturi si nu cer la nevoie sfatul si rugaciunile preotului. Mai alearga unii crestini la ghicit pentru ca au uitat fagaduintele pe care le-au dat lui Hristos la Sfantul Botez, cand au spus: Ma lepad de satana, si de toate lucrurile lui, si de toata slujirea lui... De asemenea, mai alearga crestinii la ajutorul diavolului cand nu li se implineste cererea lor la Biserica sau pentru ca uita de moarte si de ziua judecatii lui Hristos.

De aceea, Sfintii Parinti ne indeamna sa alergam numai la Dumnezeu, numai la Biserica si la preoti, iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gura de Aur ne sfatuieste, zicand: Va rog, fiti curati de aceasta inselaciune... si cand voiesti a calca pragul casei tale, sa zici mai intai acest cuvant: "Ma lepad de tine, satana, si de cinstirea ta, si de slujirea ta si ma impreun cu tine, Hristoase!" Fara cugetarea aceasta niciodata sa nu iesi din casa. Aceasta sa-ti fie toiag, aceasta arma, aceasta cetate de aparare, si impreuna cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta. Ca asa, de te vei inarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va intalni, nu va putea sa te vatame pe tine (Hristoitia, p. 316-317).

Cum pot crestinii sa se izbaveasca de vrajitorii si de tot felul de farmece izvodite de diavolul?

Cel ce crede cu tarie in Dumnezeu, cel ce se roaga neincetat lui Dumnezeu si alearga regulat la Sfanta Biserica, nu va cere niciodata ajutorul diavolului si al vrajitorilor, care sunt vrajmasii lui Dumnezcu.

Deci, cei ce au credinta tare in Dumnezeu, sa-I ceara neincetat ajutorul. lar cei slabi in credinta, care au cerut vreodata ajutorul vrajitorilor, daca vor sa se mantuiasca, mai intai sa se spovedeasca de acest pacat si sa ceara canon. Apoi, sa nu mai apeleze la ajutorul satanei in orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu sa alerge. Apoi sa se roage cat mai mult cu rugaciuni si lacrimi din inima (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asa cu rabdare si cu credinta se vor izbavi de vraji si vor primi darul Duhului Sfant.

Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea intre ele si de cate feluri sunt?

Va raspund cu cuvintele Sfantului loan Scararul, care zice: Visul este miscarea mintii in vremea nemiscarii trupului. lar nalucirea (vedenia falsa) este amagirea ochilor, cand doarme cugetarea. Nalucirea este iesirea mintii cand trupul vegheaza. Nalucirea este o vedere a ceva fara ipostas (nereal) " ( Filocalia vol. IX, Cuvantul 3, p. 75) lata dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de doua feluri: vise si vedenii bune si rele. lar deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descopera voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul desavarsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, caruia i s-a aratat Arhanghelul Gavriil in vis, poruncindu-i sa fuga cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria in Egipt. Visele bune vin de la ingeri si ne amintesc de moarte si de osanda, iar dupa ce ne desteptam, ne indeamna la rugaciune si la pocainta. Dimpotriva, visele si nalucirile rele sunt de la diavoli, prefacuti in ingeri de lumina sau in sfinti, care ne amagesc in somn ca suntem buni si vrednici de rai; iar dupa ce ne desteptam ne scufundam in mandrie si in bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvantul 3, p. 76).

Este pacat sa creada crestinii in vise si vedenii?

Spune Sfantul loan Scararul ca "cel ce crede in vise, este asemenea celui ce alearga dupa umbra sa si incearca s-o prinda". Tot el spune, ca diavolii slavei desarte sunt in visuri prooroci. Ei inchipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai dinainte. lar daca se implinesc vedeniile, ne minunam si ne mandrim cu gandul, ca si cum am avea darul inaintevederii (proorociei). Cei ce asculta pe diavolul, acestia s-au facut adeseori prooroci mincinosi. Si mai departe zice: Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostinta de mai inainte, caci si doctorii pot sa ne spuna moartea de mai inainte". Apoi incheie, zicand "Cand incepem sa credem in visele diavolilor, ei isi bat joc de noi, chiar cand suntem treji. Cel ce crede visurilor si nalucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede nici unora este filosof'"( Filocalia, vol. IX, Cuvantul 3, p. 76).

Deci, este pacat sa credem in visuri si in vedenii, ca prin acestea ne amagesc foarte usor diavolii si ne arunca in pacatul cel cumplit al mandriei si al slavei desarte, cand omul se increde in sine mai mult decat in cuvantul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug ispititor, diavolul a amagit pe multi crestini si calugari, aruncandu-i apoi in prapastia pierzarii. lar daca cineva are totusi indoiala de visul sau vedenia sa, sa se spovedeasca la duhovnic si sa-i ceara sfatul lui, ca prin duhovnic graieste Dumnezeu.

Din cate pricini se inseala oamenii de vedenii si de visuri desarte?

Din sapte pricini se insala crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mandrie, din slava desarta, care este prima fiica a mandriei; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza ravnei nesocotite a unor crestini, care se roaga si postesc mult ca sa aiba vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: Cu mare boala boleste cel ce are ravna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvantul 58). A cincea pricina a amagirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si indaratnicia unor credinciosi, mai ales a celor mandri, din care cauza usor sunt vanati de diavolul; a sasea pricina vine din cauza vietii de sine ascunse a unora si din nemarturisirea curata a gandurilor la duhovnic. lar ultima pricina prin care se insala crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti.

Despre acestea spune si inteleptul Sirah, zicand: Visurile cele rele sunt desertaciune, ca vrajile si descantecele, si pe multi visurile i-au inselat si au cazut toti cei ce au nadajduit intr-insele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne in visuri si in vedenii, fara multa cercetare si sfat, sa se canoniseasca, la fel cu cei ce merg la vraji si descantece, adica pana la 7 ani sa se opreasca de la Sfanta Impartasanie.

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 55013

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Comentarii (2)

  • honoriu crisan Postat la 2010-04-30 10:27

    De ce nu se porneste o actiune de propaganda impotriva tigancilor vrajitoare in presa. Sa se arate ca nu mai sunt primite in biserici, ca sunt date afara si nu sunt impartasite, ca sa nu se mai amageasca lumea si sa nu se mai duca sa le caute?

  • COSTICA MALAIPostat la 2010-04-30 05:03

    HRISTOS A INVIAT. Frumos mai scrie parintele Cleopa ,mai ales ca eu am avut fericirea sa il ascult personal in mai multe rinduri. Acum sa va spun ce am aflat despre deschiderea cartilor bisericesti si altele de acest fel de catre preotii bisericii de la parintele arhimandrit Zenovie Ghidescu de la manastirea Nechit: Preotii ce fac asemenea lucru il injura pe Dumnezeu in fata ,pe cind vrajitoarele clasice il injura prin spate.Vazind parintele ca sint cam nedumerit mi_a dat o pilda exact ca Sf Parinti de odinioara . Frate Costica auzi mata de la un cunoscut ca un vecin te injura si a spus fel de fel de cuvinte urite despre tine ,te superi si nu prea gindind ca poate nu este adevarat,dar iata ca a doua zi acel vecin vine la gard si te injura de toate cele ; mata ce faci te enervezi de nu mai poti ba cum esi mata mai iute la minie ba poate il si bati,ei iaca asa este si cu cele ce ti-am spus eu la inceput.Plin de intelepciune parintele . Deci luati aminte fratilor si sa nu ne incredem in vrajitorii oricare ar fi ele. Doamne ajuta.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE