Muzica gregoriana

Muzica gregoriana Mareste imaginea.

Muzica gregoriana reprezinta un monument cultural si o comoara a muzicii universale, constituind de asemenea cantarea prorie a liturghiei romano-catolice. Alaturi de muzica bisericeasca bizantina, cu care are numeroase puncte comune, muzica gregoriana este cealalta ramura importanta a muzicii crestine.

Muzica gregoriana in timpul primului mileniu crestin

Din punct de vedere istoric, cantarea gregoriana se leaga de numele Papei Grigorie cel Mare (Dialogul) care a trait in sec. VI-VII. El a pastorit Biserica Romei intre anii 590 si 604. Acesti ani ai pontificatului sau au fost fecunzi din diferite puncte de vedere, dar in special, pentru tot ceea ce tine de imbogatirea si dezvoltarea cantarilor liturgice.

Manuscris muzical

Din punct de vedere muzical, muzica gregoriana este definita ca un cantec monodic: intepretii executa cu totii aceeasi melodie, folosind insa numai gama naturala. In muzica gregoriana nu sunt intrebuintate alteratiile (diez si bemol), fiind tolerat numai si bemol. Urechea moderna este cu siguranta obisnuita cu gama temperata, cu acordurile si armoniile diferitelor voci sau instrumente, incat simplitatea cantecului gregorian i se poate parea o realitate sonora intrucatva originala. Patrundem intr-un univers muzical care pare, pentru omul modern, putin exotic, inedit.

Primele manuscrise in care intalnim semne muzicale, dateaza din secoll al IX-lea, deci, la o distanta de trei secole dupa papa Grigorie cel Mare.

Muzica gregoriana si muzica bizantina

Paleografii au tendinta de a defini cantarea gregoriana ca rod al fuziunii dintre o cantare asa numita romana si a unei cantari numite galicane, practicata in Galia, mai exact in nord-estul Frantei de astazi.

Exista insa semne concrete ale influentrlor orientale inca din acea vreme. In 757, imparatul bizantin Constantin Copronimul i-a trimis lui regelui Pepin o orga. O misiune analoga o constituie gestul lui Carol cel Mare de la Aix-la-Chapelle in 812 – ocazie pentru imparat de a admira cantarea bizantina. Acesta a fost fermecat, intr-o asemenea masura incat a ramas consemnat in cateva cronici, ca a ordonat, traducerea cantarilor din limba greaca in limba latina, precum si acceptarea lor in cadrul liturghiei.

Este posibil ca occidentul sa fi descoperit, in aceasta perioada, si uneltele ce permiteau transcrierea melodiilor. In consecinta, nu dupa mult timp (sfarsitul secolului al IX-lea), aveau sa apara primele manuscrise cu neume (notatia muzicala).

Este fascinant sa compari semnele ritmice si melodice ale acestor prime manuscrise latine cu cele ale manuscriselor paleobizantine. Neumele simple sunt comparabile atat sub forma desenului cat si a denumirilor – podatus – doua note ascendente, clivis: doua note descendente; climacus: mai multe note descendente. De asemenea, trebuie sa remarcam faptul ca literele care indica nuantele de expresie in manuscrisele latine sunt scrise in limba greaca: tenete (retinut), de exemplu, este indicat prin litera tau.

In acelasi timp, in Occident s-a impus teoria ehurilor diverse, impreuna cu formula de intonatie avand drept model cele opt glasuri bizantine. Acest lucru este confirmat si de terminologia acestora (protus, deuderus, tritus si tetrardus).

Muzica gregoriana - manuscris muzical

Apoi, de-a lungul secolelor in timpul Evului Mediu, intalnim urme ale liturghiilor bilingve, latine si grecesti. Cunoscut este cazul imnului Trisagion (Sfinte Dumnezeule). Liturghia papala a pastrat citirea Sfintei Evanghelii in greaca si latina, si "Kyrie eleison” (Doamne miluieste) s-a pastrat inca mult timp in limba greca la Roma.

Muzica gregoriana beneficiaza de un bogat repertoriu de cantari liturgice in limba latina, astfel incat, poarta numele de "muzica proprie a liturghie romane”. Aceasta expresie este destul de veche, insa a fost utilizata in special in timpul secolului XX.

Muzica gregoriana este muzica proprie liturghiei latine, din primele secole pana in prezent, marcata de catre Sfantul Grigorie intr-o maniera decisiva – denumirea "gregoriana” fiind un act de recunostinta pentru rolul pe care acest papa l-a jucat pentru dezvolaterea rugaciunii oficiale cantate a Bisericii Latine.

Radu Alexandru

28 Ianuarie 2014

Vizualizari: 17527

Voteaza:

Muzica gregoriana 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE