Exorcizarea, alungarea demonilor

Exorcizarea este un act de cult prin care un preot sau un episcop alunga demonii dintr-o persoana posedata. In cadrul unei randuieli binestabilite de Parintii Bisericii, slujitorul care savarseste exorcizarea il blesteama pe demon si ii porunceste sa iasa din persoana posedata. Atat blestemarea duhurilor necurate, cat si porunca adresata lor de a iesi din om, nu sunt savarsite insa in numele savarsitorului, ci in numele lui Dumnezeu, in fata caruia toate se cutremura.

Una dintre greselile pe care le poate face omul in privinta diavolului este sa nu creada in existenta lui. Astfel, cand societatea "infrumuseteaza" vrajitoria, vampirii si alte asemenea creaturi fantastice prin carti, filme, desene, reclame, haine, jocuri etc, este din ce in ce mai usor a-l vedea pe diavol cel mult ca pe un personaj de film, impotriva caruia se lupta cu planuri de atat si arme de foc. Toate acestea sunt chipuri ale diavolului, care inca isi poarta in spate "pielea de oaie".

Exorcizarea, alungarea demonilor

Inca dintru inceput, Mantuitorul Iisus Hristos a alungat demonii. "Venind, propovaduia in sinagogile lor, in toata Galileea, alungand pe demoni" (Marcu 1, 39). Mai apoi, cand cei doisprezece Apostoli au fost trimisi la propovaduire, El i-a insarcinat pe acestia si cu alungarea demonilor din intreaga faptura a lui Dumnezeu.

"Chemand pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat putere si stapanire peste toti demonii si sa vindece bolile si i-a trimis sa propovaduiasca Imparatia lui Dumnezeu si sa vindece pe cei bolnavi" (Luca 9, 1-2). "A randuit pe cei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli, ca sa fie cu El si sa-i trimita sa propovaduiasca, sa aiba putere sa vindece bolile si sa alunge demonii" (Marcu 3, 14-15). "Tamaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, pe demoni scoateti-i; in dar ati luat, in dar sa dati" (Matei 10, 8). "Si iesind, ei propovaduiau sa se pocaiasca. Si scoteau multi demoni si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i vindecau" (Marcu 6, 12-13).

Cand s-au intors din misiune, ucenicii Mantuitorului s-au aratat bucurosi de puterea primita de a alunga demonii, insa Mantuitorul le-a aratat ca mai de pret este mantuirea, decat alungarea diavolilor. "Si s-au intors cei saptezeci si doi, cu bucurie, zicand: Doamne, si demonii ni se supun in numele Tau. Si le-a zis: Am vazut pe satana ca un fulger cazand din cer. Iata, v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii, si peste toata puterea vrajmasului, si nimic nu va va vatama. Dar nu va bucurati de aceasta, ca duhurile vi se pleaca, ci va bucurati ca numele voastre sunt scrise in ceruri" (Luca 10, 17-20).

La randul lor, Apostolii au incredintat aceasta misiune tuturor celor hirotoniti spre slujirea Altarului, pana astazi. Rugaciunile de dezlegare si molitfele impotriva demonilor nu sunt acte de cult optionale, ci ele tin de datoria preotului de a implini misiunea la care a fost chemat de Mantuitorul. Astfel, ele nu trebuie citite din mandrie sau din dorinta de castig, ci numai din faptul ca ele fac parte integranta din slujirea preoteasca.

La un moment dat, cand la Mantuitorul a fost adus un tanar demonizat, despre care tatal sau spunea ca inca din pruncie este muncit de un duh mut, care il arunca la pamant, scrasnind din dinti, El i-a mustrat pe ucenicii Sai, care nu au putut sa-l tamaduiasca pe tanar, si a certat demonul, alungandu-l. Mai apoi, cand ucenicii L-au intrebat pe Iisus de ce ei nu au putut alunga demonul, El le-a spus: "Acest neam de demoni cu nimic nu poate iesi, decat numai cu rugaciune si cu post" (Marcu 9, 17-29).

Desi este foarte important si modul de vietuire al celui care savarseste molitfele si blestemele, demonii pot fi alungati numai in numele Mantuitorului. Demonii ies din cei posedati nu atat pentru cel care rosteste cuvintele molitfei, cat mai ales pentru Cel in numele caruia sunt rostite molitfele respective.

Astfel, daca cineva ii alunga pe demoni din oameni, in numele lui Dumnezeu, aceasta nu inseamna automat ca acela este sfant sau ca se mantuieste, dupa cum Dreptul Judecator ne spune: "Multi Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele Tau am proorocit si nu in numele Tau am scos demoni si nu in numele Tau minuni multe am facut? Si atunci voi marturisi lor: Niciodata nu v-am cunoscut pe voi" (Matei 7, 22-23).

Este esentiala intelegerea faptului ca Mantuitorul Iisus Hristos este cel care alunga demonii, iar nu cel ce rosteste rugaciunile si blestemele impotriva demonului. Cat tine de cel care spune blestemele, el este dator sa duca o viata cat mai sfanta, petrecand in post si rugaciune, pentru ca diavolul sa nu se poata razbuna pe el, pentru izbavirea celui posedat.

Pentru alungarea demonilor din om (exorcizare), in cartile bisericesti s-au randuit cateva rugaciuni speciale, dintre care cele mai cunoscute sunt urmatoarele: Molitfele Sfantului Vasile cel Mare, Molitfele Sfantului Ioan Gura de Aur, Molitfa Sfantului Ciprian si Molitfele Sfantului Trifon. Aceste rugaciuni se rostesc numai de catre episcopi si preoti, deoarece cuprinzand blesteme adresate diavolului, ele sunt deosebit de puternice. Daca, fiind inselat de duhul mandriei, un om de rand ar spune aceste rugaciuni, el ar putea intampina lupte infricosatoare din partea diavolului.

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
688 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

13 Iunie 2012

Vizualizari: 9892

Voteaza:

Exorcizarea, alungarea demonilor 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.