Patimile si Invierea in psalmi

Patimile si Invierea in psalmi Mareste imaginea.

Parintii Bisericii au gasit in Psaltire, la fel de mult ca si in celelalte carti revelate, Taina lui Hristos, a Bisericii si a lucrarii ei sfintitoare, Patimile si Invierea Mantuitorului si prevestirea sfarsitului lumii.

Sfantul Vasile cel Mare ne spune, in acest sens, ca "in psalmi este cu putinta sa gasesti invatatura desavarsita despre Dumnezeu, prevestirea despre venirea in trup a lui Hristos, amenintarea cu judecata, nadejdea invierii, frica de pedeapsa, fagaduintele slavei, descoperirile tainelor; toate sunt stranse, ca intr-o mare si obsteasca vistierie, in Cartea Psalmilor”

Sfintii Parinti arata si accentueaza importanta psalmilor intemeindu-se mai ales pe implinirea profetiilor intalnite in acestia, in Noul Testament si anume in persoana Lui Hristos.

Iuda Iscarioteanul si tradarea Mantuitorului in psalmi

Patimile Mantuitorului au inceput in ziua vinderii Sale de catre unul din ucenicii Sai, acest lucru fiind profetit in psalmii 40,9; 54,14-15 si 108, 7.

In psalmul 40, 9 se spune: "Chiar omul cu care eram in pace, in care am nadajduit, care a mancat painea mea, a ridicat impotriva mea calcaiul.” Vinderea Mantuitorului de catre Iuda Iscarioteanul (ucenicul Sau), este prezentata in Noul Testament in toate cele patru evanghelii si chiar in Faptele Apostolilor. Amintim marturia aflata la Matei 26,33: “Iar El a zis: Cei ce a intins cu Mine mana in blid, acela ma va vinde...vai insa acelui om prin care Fiul Omului se va vinde! Bine era de omul acela daca nu se nastea si Iuda cel ce l-a vandut azis: nu cumva sunt eu Invatatorule! Raspuns-a lui: tu ai zis".

Un alt psalm in care Parintii Bisericii au talcuit ca profeteste tradarea lui Iuda este 54,14-15: "Iar tu, omule, asemenea mie, capetenia mea si cunoscutul meu/Care impreuna cu mine te-ai indulcit de mancari, in casa lui Dumnezeu am umblat in acelasi gand!”

Iata cum talcuieste acest psalm Teodoret de Cyr: "David a zis Psalmul acesta gonindu-se de Saul, cand s-a stramutat si a fost silit a petrece in pustie. Dar el mai-nainte vesteste vrajmasiile Iudeilor asupra Mantuitorului si mai-nainte zugraveste Patimile Stapanului. Caci David - care era prigonit de Saul, cel caruia ii facea bine, si vandut de cunoscuti - mai-nainte vedea cu ochii Duhului ca Stapanul va patimi la fel si va fi vandut si rastignit de cei ce primisera facerile Lui de bine.”

De asemenea, exegeza crestina l-a identificat pe vrajmasul din Psalmul 108 cu Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vandut pe Mantuitorul preotilor si carturarilor. Primul care a facut aceasta identificare este Sfantul Apostol Petru, in predica sa de la alegerea lui Matia: "Barbati frati, trebuia sa se implineasca Scriptura aceasta pe care Duhul Sfant, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a facut calauza celor ce L-au prins pe Iisus" (Faptele Apostolilor 1:16). Aceasta implinire a profetiei lui David trebuie deci sa fie un text din Psaltire, iar in v. 20 nu intarzie sa ofere chiar doua pasaje: "Caci este scris in Cartea Psalmilor: "Faca-se casa lui pustie si sa nu aiba cine sa locuiasca in ea!" Si "slujirea lui s-o ia altul".

Primul citat este din Psalmul 68:29: "Faca-se curtea lor pustie si in locasurile lor sa nu fie locuitori". Al doilea citat este din Psalmul 108:7, "dregatoria lui sa o ia altul". Origen, in lucrarea "Contra lui Celsus”, talcuind acest fragment ne spune ca "prooroceste asadar ca Iuda s-a departat din randul apostolilor si in locul lui a fost ales altul”.

Osandirea Mantuitorului prin marturii mincinoase

Psalmii ne profetesc de asememena despre faptul ca Mesia va fi invinovatit de martori mincinosi "s-au sculat martori nedrepti si de cele cenu stim M-au intrebat "
(Psalmi 34,10).

Faptul ca Mantuitroul a fost osandit prin martori mincinosi, deoarece in El nu se gasea nici o vina, este aratat si de Sfintii Evanghelisti Matei si Marcu: "Iar arhiereii si batranii cantaumarturie mincinoasa impotriva lui Iisus ca sa-l omoare si n-au gasit desi,venisera multi martori mincinosi...“ (Matei 29,60).

Rastignirea Mantuitorului in psalmi

Este coplesitor cum Psalmistul David, inspirat fiind de Duhul Sfant, a putut surprinde pana la amanunte Patimile Mantuitorului. Citind spre exemplu (Psalmul 21,18-20) vom ramane cu impresia ca citim o pagina din Evanghelie: "strapuns-au mainile Mele si picioarele Mele... impartit-au hainele Mele loru-si si pentru camasa Mea au tras sorti". Sfantul Evanghelist Marcu ne vorbeste despre acest lucru la 15,24: “si L-am rastignit si au impartit intre ei hainele Lui, si aruncand sorti pentru ele care sa ia".

Teodoret de Cyr ne spune ca dupa Sfintii Parinti tema psalmului 21 este intreaga drama a Rastignirii Domnului: "Invederat este ca acest psalm se da lui [il vesteste pe] Hristos, dupa Teodorit si Grigorie Teologul, fiindca prooroceste inomenirea si patimirea Lui cea mântuitoare, care au luat sfârsit, insa se suprascrie pentru sprijinire, deoarece cuprinde rugaciunea lui Hristos, ca sa-I vina sprijinire si aparare de la cerescul Lui Parinte, ca sa Se imputerniceasca intru patimire...”

Psalmul incepe cu bine cunoscutele cuvinte rostite de Hristos pe Cruce, si talcuite astfel: "Dumnezeule, Dumnezeul meu, ia aminte spre Mine, pentru ce M-ai parasit? Potrivit lui Teodoret "acest cuvant face referire la temerea omeneasca, incredinteaza inca si adevarata inomenire a lui Hristos, adica ne incredinteaza ca era om desavarsit si, prin urmare, avea temeri firesti. Catre Dumnezeu-Tatal a zis: Ia aminte spre Mine, deoarece cei care dau pe vreun om la un ucigas pentru a-l omori isi intorc ochii de la el, nevrand sa mai vada pe cel ce va fi omorat. Pentru ce m-ai parasit? este cuvantul Domnului, zicand asa nu fiindca Tatal S-ar fi despartit candva de El, dupa ce omenitatea Sa s-a unit dupa Ipostas cu Fiul lui Dumnezeu, ci il zice pentru temerea mortii: "Pentru ca daca Tu, Parinte, zice, vei opri ajutorul Tau de la Mine, Eu M-as teme de moarte”. Despre aceasta temere de moarte a Domnului vorbesc si Evanghelistii, caci El S-a rugat in gradina pentru a trece de la El paharul mortii, zicand: Parinte, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta (Mt. 26: 39). Domnul a strigat acest inceput al psalmului in limba evreiasca cu mare glas, aflandu-Se pe Cruce: Eli, Eli, lama sabahtani adica Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai lasat [parasit]? (Mt. 27: 46). Adica: "Pentru ce M-ai lasat sa am frica, de vreme ce stii ca duhul este osarduitor, iar trupul neputincios?” Ori: "Pentru ce ai dat loc [ai ingaduit] sa fiu omorat, fiindca Eu nu am facut nimic vrednic de moarte?”"

Hristos a inlocuit legea "talionului” prin legea "iubirii”. Astfel Iisus iarta raufacatorilor sai rugandu-se pentru ei: "Iar Iisus zice: Parinte iarta-le lor ca nu stiu ce fac..." Acest lucru a fost profetit de catre David in psalmul 108,4 "Pus-au impotriva Mea rele in loc de bune si ura in locul iubirii Mele".

Batjocura care a fost adusa Mantuitorului pe cruce este profetita in psalmi 21,7-8 "Toti cei ce M-au vazut, M-au batjocorit, gatit-au cu buzele, clatinat-au cu capul zicand: nadajduit-a spre Domnul, izbaveasca-L pe El ca-L voieste pe El".

Implinirea acestei profetii ne arata Sfantul Evanghelist Marcu: “Iar cei ce treceau pe acolo il Huleau, clatinandu-si capetele zicand: Tu! Cei ce darami templul si in trei zile in zidesti. Mantueste-Te pe Tine insuti coborandu-Te de pe cruce" ( Marcu 15,29-30). Sfantul si Apostol Evanghelist ne spune: "Asemenea si arhiereii, batandu-si joc de El cu carturarii si cu batranii ziceau: pe altii i-amantuit, iar pe Sine nu poate sa Se mantuiasca! Daca este regele lui Israel sa se coboare acum de pe cruce si vom crede in El". (Matei 27,41-42).

Tot despre batjocura adusa Mantuitorului ne vorbeste si psalmul 68 "Mantuieste-ma Dumnezeule...ca s-au inmultit mai mult decat perii capului meu cei ce ma urasc in zadar. Intaritu-s-au vrajmasii Mei, cei ce ma prigonesc pe nedrept. Ca pentru tine am suferit ocara, acoperit-a batjocura obrazul Meu...ravna casei tale m-a mancat si ocarile celor ce Te ocarasc petine au cazut asupra mea...impotriva mea grait-au cei ce sedeau in porti si despre mine carteau cei ce beau vin...si ne-au dat spre mancarea mea fiere si in setea mea m-au adapat cu otet". (Psalmi 68,5,6,9,11,14,25).

Versetul 25 vorbeste despre adaparea Lui cu otet si fiere de catre soldati, lucru marturisitde catre toti cei patru Evanghelisti (Matei 27,34,48; Marcu 15,36; Luca 23,35-37; Ioan 19,28-30) mai explicit in continuare ne istoriseste Evanghelistul Matei "i-au dat sa bea vin amestecat cu fier”; si gustand nu a voit sa bea... si unul dintre ei alergand indata si luand un burete si umflandu-l de otet si punandu-l intr-o trestie, ii da sa bea."

Moartea Mantuitorului in psalmi

Psalmistul nu ne prooroceste moartea propriu-zisa a Mantuitorului, dar in schimb ne spune despre intamplarea imediata dupa moarte si anume ca nu i se vor zdrobi oasele pe cruce: "Domnul pazeste toate oasele lor, niciunul din ele nu se vor zdobi" (Psalmi 33,19). Acest lucru este atestat deSfantul Apostol si evanghelist Ioan "Dar venind la Iisus, daca au vazut ca deja murise nu I-au zdrobit fluierile...caci s-au facut acestea ca sa seplineasca Scriptura: nu I se va zdrobi nici un os " (Ioan 19,3336).

Despre ingroparea Mantuitorului psaltirea ne vorbeste in psalmul44,10 “smirna, aloe si casie din vesmintele Tale, din palate de fildes, din cate Te-au inveselit fiice de imparati intru cinstea Ta " profetie implinita la Ioan19,39 "Si a venit si Nicodim, cel care venise la El mai inainte noaptea aducand ca la 100 de litri de amestec de smirna si aloe.

Tot despre moartea Mantuitorului ne profeteste si psalmul 15,10 si anume acest citat ne profeteste despre trei adevaruri deodata "Ca nu voi lasa sufletul meu in iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tau sa vada stricaciunea". Aici se face aluzie la ingroparea Domnului si la coborarea Sa cu sufletul in Iad. Profetia s-a implinit la Faptele Apostolilor 2,25-31; 13,35,37: “De aceea in alt loc zice: nu vei da pe Sfantul Tau sa vada stricaciune pentru ca David slujind in timpul sau voii lui Dumnezeu a adormit si s-a adaugat la parintii lui si a vazut stricaciune. Dar Acela pe Care Dumnezeu L-a inviat n-a vazut stricaciune".

Invierea Domnului in psalmi

In psalmul 15, versetul 10 ni se vorbeste despre Invierea Domnului. Versetul citat mai sus arata clar realitatea invierii. Ca dovada avem pe cei patru evanghelisti in ordinea urmatoare: Matei 16,21; 28,6-7; Luca 24,6,34; Ioan 20,14 si Marcu 16,16 “Iar el le-a zis: nu va spaimantati! Cautati pe Iisus Nazarineanul ce rastignit? A inviat! Nu este aici. Iata locul unde l-au pus”.

Unul din Psalmii care fac referire directa la Invierea Domnului este psalmul 67 care incepe astfel: "Sa Se scoale Dumnezeu, si sa se risipeasca vrajmasii Lui si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul! Teodoret de Cyr talcuieste astfel acest verset: "Zice: E vremea sa Te scoli Tu, Stapane, si sa lucrezi mantuirea oamenilor, si numaidecat toata ceata neprietenilor se va intoarce in fuga, risipindu-se de stralucirea aratarii Tale. Tot asa, de multe ori si noi obisnuim a-i destepta pe judecatorii cei blanzi spre ajutorul celor nedreptatiti, rugandu-i sa se scoale si sa opreasca semetia asupritorilor. Iar "sculare”, dupa cum am zis de multe ori, nu numeste numai incetarea indelungii-rabdari, ci si Invierea Mantuitorului lumii la trei zile dupa ce a primit de buna voie moartea pentru noi.

In acelasi sens, Psalmul 117, 24 prin cuvintele "aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim intru ea" vrea sa arate importanta pe care o va avea ziua invierii (duminica).

De altfel, aceste ultime doua versete sunt rostite la slujba Invierii Domnului si in Saptamana Luminata la inceputul fiecarei slujbe.

Radu Alexandru

Pe aceeaşi temă

26 Martie 2014

Vizualizari: 12352

Voteaza:

Patimile si Invierea in psalmi 2.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE