Sfintele Pasti ca ospat

Sfintele Pasti ca ospat Mareste imaginea.

Mai sunt cateva zile pana la Pasti si strazile se vor umple de oameni care vor cauta sa cumpere cat mai mult. Va fi multa forfota. Atat de mult vor umbla in timpul acestor zile, incat, in noaptea de Pasti, se vor simti atat de obositi, ca nu vor putea sa stea decat pentru a lua lumina. Nu vor avea vreme de prefacere in lumina. Cel mult vor sta sa ia si Paste. Se vor aseza la rand ca la piata, pentru ca multe biserici, din nefericire, incurajand ca oamenii sa faca o mica donatie in momentul luarii Pastelui, vor crede ca Pastele se vinde. Si pentru ca ei stiu ca Pastele a fost cumparat, nu au de ce sa se mai intrebe daca luarea Pastelui cere si post.

Din ce in ce mai putini oameni cunosc ca noaptea de Pasti nu se sfarseste cu aprinderea lumanarilor, ca urmeaza si Sfanta Liturghie. Dar sunt pe an ce trece, mai multi care aleg sa petreca timpul Sfintei Liturghii din aceasta noapte, fie la masa, fie in discoteca. Sfintele Pasti a ajuns pentru acestia doar un prilej de imbuibare si petrecere.

Sfintele Pasti este numit de Sfantul Ioan Gura de Aur ospat

In noaptea de Pasti, la sfarsitul Utreniei, ne sunt amintite cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur: “Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. Masa este plina, ospatati-va toti; vitelul este mare, nimeni sa nu iasa flamand, toti va indulciti de ospatul credintei; toti luati bogatia bunatatii”. Din aceste cuvinte, reiese ca Sfantul Ioan Gura de Aur infatiseaza Sfintele Pasti ca pe un ospat.

Mantuitorul a fost prezent la Nunta din Cana Galileii, unde a savarsit prima Sa minune - a prefacut apa in vin, la ospatul din casa lui Simon, unde a primit ungerea cu mir - prefigurand inmormantarea Sa, a fost prezent in casa lui Zaheu. Dar nu cu aceste ospete aseamana Sfantul Ioan Gura de Aur Pastile, ci cu Cina cea de Taina pregatita cu trei zile inainte de pastile iudeilor. Amintim ca in ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica sacrifica un miel pe care-l manca cu azima (paine nedospita) si ierburi amare, in amintirea eliberarii din robia egipteana.

Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si Se ofera ca hrana pentru viata vesnica. Hristos la Cina cea de Taina a transformat painea si vinul in Trupul si Sangele Sau.

Ospatul Cinei cele de Taina avea sa fie si ultimul. Hristos a spus celor de fata: "Cu dor am dorit sa mananc cu voi acest Pasti, mai inainte de patima Mea. Caci zic voua ca de acum nu-L vom mai manca, pana cand nu va fi desavarsit in Imparatia lui Dumnezeu" (Luca XXII, 15).

Dupa Invierea din morti, Domnul nu S-a mai ospatat cu Apostolii Sai. Cina din Emaus, oferita de Apstolii Luca si Cleopa, nu a mai avut loc, caci dupa ce Hristos a frant painea si a fost recunoscut de ucenici, S-a facut nevazut. Fusese o cina euharistica.

Daca la Marea Tiberiadei, cand Mantuitorul se arata Apostolilor dupa Invierea Sa din morti, El mananca, o face nu pentru ca simtea nevoia, ci pentru a le descoperi acestora ca Trupul Sau este real si nu o inchipuire.

Acesta este motivul pentru care Sfantul Ioan aseamana Sfintele Pasti cu un ospat. Sa nu uitam ca odata cu Invierea Domnului ni s-a deschis Imparatia Cerurilor. Iar aceasta Imparatie a fost asemanata de multe ori cu un ospat. Asta nu inseamna ca viata viitoare, va fi o petrecere fara sfarsit in bucate si bautura trecatoare.

Cu totii putem ajunge la acest ospat, daca tinem seama de cuvintele: "Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine”. (Apocalipsa, III, 20)

Tinand seama ca pentru multi Sfintele Pasti nu este decat o masa bine gatita si bine stropita, ma tem ca de nu se vor trezi, vor ramane fara haina de nunta si nu vor putea sta la ospatul vesnic.

Adrian Cocosila

30 Martie 2012

Vizualizari: 9287

Voteaza:

Sfintele Pasti ca ospat 0 / 5 din 0 voturi. 8 review utilizatori.

Comentarii (8)

  • Dan NicaPostat la 2010-04-07 08:20

    Cuvinte ce ajung imediat la inima trupului si la sufletul fiintei. Hristos a Inviat! Iti multumesc si eu la randul meu pentru aceste cuvinte frumoase si alese pe intelesul tuturor. Dumnezeu sa ne ajute si cu mila Sa sa ne mantuiasca pe noi pacatosii! Un Paste fericit va urez voua tuturor, frati intru Hristos!

  • aurelia ecaterinaPostat la 2010-03-26 01:11

    Doamne ajuta!

  • rodica iuliana popPostat la 2010-03-25 04:23

    Draga frate Adrian Chiar azi noapte ma gindeam chiar la, ceea ce tu atit de frumos spui aici,azi dedimineata.Eu lucrez intro pravalie in Barcelona si doar Domnul Hristos ma scoate din iuresul nebuniei vietii acesteia,El nu ma lasa sa pier. Multuimim pentru dragostea si caldura pe care ne-o transmiteti si o mai simtim chiar de sintem departe de tara. Sa traim Sf.Pasti asa dupa cum zice Sf.Ioan Gura de Aur. rodica iertati-ma.

  • GINGHINA DANIELPostat la 2010-03-24 11:28

    Hristos sa fie Binecuvantat de acum si pana in veac! Intr-adevar frate Adrian lumea se desacralizeaza si e din ce in ce mai urata de la un an la altul , de la o zi la alta.Societatea de consum duce la ridicarea Fiarei si la venirea antihristului , dar sa nadajduim in Mantuitorul Hristos si in Maica Sa , Preabinecuvantata , Pururea Fecioara Maria ca ne vor izbavi de numele Fiarei , de lume , de diavoli si vom fi primiti noi pacatosii in Imparatia Cereasca , la Masa Mielului , Painea Vietii Care se frange pentru noi! Dumnezeu sa te ocroteasca frate Adrian!

  • Maria AndreeaPostat la 2010-03-24 07:44

    Foarte frumos! Doamne miluieste

  • Alexandru CotoraciPostat la 2010-03-24 06:21

    Exceptional acest articol, ca toate cele scrise de fratele Adrian. Pr.Alexandru Cotoraci, Spania.

  • Pop LacramioaraPostat la 2010-03-24 05:37

    La noi in ziua de Joia Mare se păstrează un frumos obicei,care chiar aşa se cheama:Joia mare la Tulgheş sau ducerea Paştelui.In fiecare an,la această zi,câte un sat duce aceste daruri:pâine,oua roşii,vin,si dacă este cazul si necesar ceva anume de dăruit lăcaşului lui Dumnezeu(vreun sfesnic,o icoană,etc.)Deci toate acestea sunt duse de săteni intr-o frumoasă procesiune,toţi suntem îmbrăcaţi in costume naţionale,străjuiţi de bărbaţi călări,mergând de-a lungul comunei până la biserică unde Părintele nostru Paroh ne aşteaptă cu multă lume la poarta bisericii iar noi intrăm uneori cântând o priceasnă in curte;apoi se ţine o slujbă de sfintire a darurilor,din care se v-a face sfântul Paşti iar in noaptea de Inviere când la noi biserica e plină,se împarte fiecăruia Anafora si Lumina, dar înainte de a pleca acasă ciocnim câte un ou şi mărturisim Hristos a înviat;După asta se pleacă acasă şi ne străduim sa nu ni se stingă lumânările spre a da lumină şi acelora care din diverse motive nu au putut să fie in Casa lui Dumnezeu la slujba de Înviere(imobilizati la pat,prea bătrâni)Acasă,unul din părinti începe si dă celorlalţi din familie anafora, mărturisind Naşterea Mântuitorului.Dacă doriţi puteţi vedea mai multe despre acest obicei pe :<www.meleaguri.ro> la jud.Harghita.de asemenea,dacă doriti puteţi venii să-l vedeţi(acest obicei) si anul acesta,când satul din care fac parte şi eu, este de rând sa ducă Paştile. După slujba traditională va fi şi un praznic la Casa de Prăznuire din curtea bisericii, deci, dacă s-ar întâmpla să fiţi prin zonă nu aţi pleca flămânzi nici trupeşte dar nici sufleteşte.(Eventual vre-un reporter de la TrinitasTv,ar avea ce să filmeze)Dacă se intâmplă să vă pice bine invitaţia,vă rog să mă contactaţi la tel:0729853116,sau la e-mail: poplcrmr@gmail.com subsemnata, fiind:Lăcrămioara Pop,Directorul Căminului Cultural Tulgheş,jud.Harghita.Să aveţi nisşte sărbători cum mi le-aş dorii eu mie.

  • Catalin DobrePostat la 2010-03-24 05:23

    Adevarat!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE