Pastorala IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, la sarbatoarea Invierii Domnului 2007

Pastorala IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, la sarbatoarea Invierii Domnului 2007 Mareste imaginea.


+ N I C O L A E

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL TIMISOAREI SI MITROPOLIT AL BANATULUI

Iubitului cler, cinului monahal si dreptcredinciosilor

crestini si crestine, binecuvantare si pace de la

Dumnezeu-Tatal si de la Domnul nostru Iisus Hristos.

Cinstiti credinciosi si credincioase,

Sfanta carte ne spune ca Dumnezeu este izvorul vietii. Aceasta inseamna ca viata lumii vazute si nevazute curge din Dumnezeu ca dintr-un izvor imbelsugat si se revarsa asupra creaturilor Sale. Acelasi Dumnezeu care a sadit viata in noi, este si Cel care o intretine in curgerea neintrerupta de la El spre noi si iarasi inapoi la El atata vreme cat noi insine nu rupem legatura cu El care este izvorul vietii. Dumnezeu insa, nu numai ca a sadit in om viata ci, atunci cand, prin pacat omul a pierdut calea acestei vieti, a trimis pe Fiul Sau ca sa ne deschida iarasi portile ei.


Ceea ce Dumnezeu a fagaduit dreptilor Legii Vechi, a implinit prin trimiterea Fiului Sau in lume. Prin Hristos Domnul oamenii au invatat "cuvintele vietii vesnice" si tot prin El au cunoscut scopul cel de pe urma al vietii pamantesti care este cunoasterea lui Dumnezeu, caci "viata vesnica aceasta este ca sa Te cunoasca pe Tine, singurul si adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17, 3).

Iubiti frati si surori in Iisus Domnul,

Credinta noastra intr-o viata vesnica se intemeiaza pe adevarul invierii din morti a Domnului Hristos. El a venit in lume ca "oile Sale sa aiba viata si din belsug sa aiba" (Ioan 10, 10). Aceste cuvinte "mai mult", acest belsug de viata este viata vesnica pentru care ne-a creat Dumnezeu. Prin invierea Sa din morti pe care o praznuim in aceste zile Iisus Domnul S-a facut "izvor de viata" si inca de viata "noua" (Ioan 1, 4; 5, 26; 11, 25), adica de "viata vesnica". "Cel ce crede in Mine, zice Domnul, are viata vesnica si s-a mutat din moarte la viata" (Ioan 5, 24). Iisus Hristos a adus omului "cuvintele vietii vesnice" (Ioan 6, 68) care sunt pentru el, intocmai ca "apa cea vie" pe care daca o bea cineva nu mai inseteaza in veac (Ioan 4, 14). Samburele vietii vesnice sadit in noi prin altoirea in Hristos, se desavarseste mereu prin gustarea din "painea vietii" (Sf. Cuminecatura) (Ioan 6, 48 si 54), prin care - in fapt - Iisus petrece cu noi si in noi. Cine se impartaseste din aceasta "paine" si pazeste poruncile lui Dumnezeu, acela isi leaga soarta vietii sale de Hristos, da dovada ca-L cunoaste (Ioan 2, 3) si se face fiu al lui Dumnezeu prin asemanarea cu Iisus Hristos. Acela poate nadajdui in fagaduinta facuta de El: "Unde sunt Eu si slujitorul meu va fi" (Ioan 12, 26).

Invierea lui Hristos este deci refacerea legaturii de viata intre noi si Dumnezeu, intrerupta de pacat; e o zidire din nou a omului. Ea este cu putinta din pricina iubirii de oameni a lui Dumnezeu, din pricina Atotputerniciei Lui, precum si pentru ducerea la sfarsit a scopului asezat de El in faptura noastra: viata vesnica in Dumnezeu (Ioan 2, 25). Adam a vrut sa guste din pomul cel oprit (Facerea 3), spre a fi "ca Dumnezeu" si a gustat moarte, iar Hristos prin lemnul crucii a omorat moartea si ne-a ajutat sa gustam viata vesnica. El este "incepatura invierii celor adormiti" (I Corinteni 15, 23), de aceea "nici un mort nu mai este in groapa" - spune Sf. Ioan Gura de Aur, ultimul vrajmas, moartea, fiind biruit prin invierea Lui (I Corinteni 15, 25).

Desigur aceste adevaruri par straine si greu de inteles "omului trupesc". "Omul duhovnicesc" insa le primeste prin credinta, ca pe cele nadajduite. Aici pe pamant "viata noastra este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu" (Coloseni 3,8) Aici vedem inca invierea si viata vesnica in pilde si icoane, in natura insufletita, "ca intr-o oglinda", dar maine le vom intelege pe toate prin vederea fata catre fata a Aceluia care este temeiul nadejdii noastre (I Corinteni 13, 12).

Si pana atunci, ca unii ce traim in nadejdea invierii si a vietii vesnice, avem de pe acum bucuria invierii. Cand cantam: "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand?", noi nu numai ca preamarim invierea lui Hristos, ci ne si bucuram, stiind ca partea a doua a acestei cantari despre noi vorbeste: "si celor din morminte viata daruindu-le". Si noi vom invia deci, caci si noua ne-a daruit viata vesnica, de aceea ne inchinam invierii Lui celei de a treia zi.

Dreptmaritori crestini si crestine,

Ca unii ce credem in inviere si in viata vesnica, noi crestinii se cuvine sa fim mereu in slujba vietii lucrand si sprijinind toate actiunile pentru asigurarea vietii pe pamant. Suntem datori sa osandim ura si vrajmasia dintre noi insine si dintre popoare; sa vestejim uneltirile la razbunare si crime, menite sa stinga viata atator fapturi nevinovate ale lui Dumnezeu.

Hristos este incepatura invierii noastre (I Corinteni 15, 23), noi sa-i urmam Lui cu credinta, stiind ca "Hristos, dupa ce a inviat din morti, nu mai moare. Moartea nu mai are stapanire peste El"(Romani 6, 9). "Iar cand Hristos, care este viata noastra, se va arata, atunci si noi, impreuna cu El ne vom arata intru marire" (Coloseni 3, 4) si vom fi asemenea Lui (I Ioan 3, 2 ).

Drept aceea praznicul invierii Domnului sa fie pentru noi toti un indemn de a umbla "intru innoirea vietii" (Romani 6, 4), ocolind caile mortii pierzatoare de suflet, spre a dobandi viata cea vesnica intru Hristos Iisus, Domnul nostru.

Inainte de a incheia, cred necesar sa amintesc faptul ca din nou Bunul Dumnezeu a randuit ca sfintele Pasti sa le petrecem deodata cu fratii apartinand celorlalte Biserici. E inca o dovada ca avem acelasi Dumnezeu si acelasi Iisus Hristos care a venit in lume sa ne mantuiasca pe toti fara nici o deosebire.

Impartasindu-va aceste ganduri, se cuvine sa aducem multumire lui Dumnezeu ca ne-a ajutat sa ajungem pana in aceasta zi de mare praznic si sa rostim impreuna cu Apostolul Petru: "Binecuvantat fie Dumnezeu si Tatal Domnului nostrum Iisus Hristos, Care dupa mare mila Sa, prin invierea lui Iisus Hristos din morti, ne-a nascut pe noi din nou spre nadejde vie" (I Petru 1, 3).

Cinstind dupa stramoseasca datina marele praznic al sfintelor Pasti, va imbratisez cu multa iubire pe toti si rog pe Hristos cel Inviat sa-si reverse in inimile si casele noastre darurile Sale cele bogate.

Dorindu-va sa petreceti marea sarbatoare de astazi cu alese bucurii duhovnicesti, cu pace si cu sanatate, va intampin cu vestire ingereasca: Hristos a inviat!

Al vostru de tot binele doritor si mereu catre Atotputernicul Dumnezeu rugator,

+NICOLAE
Arhiepiscop si Mitropolit

 

 

 

 

 

 

.

03 Aprilie 2007

Vizualizari: 1227

Voteaza:

Pastorala IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, la sarbatoarea Invierii Domnului 2007 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE