Fizica aristotelica

Fizica aristotelica

Aristotel este parintele stiintelor naturii, carora el le-a inchinat cele mai multe dintre lucrarile sale. Ca intemeietorul stiintelor naturii, Aristotel a fost singura autoritate in acest domeniu timp de 18 veacuri. Desigur, stiinta lui enciclopedica are multe lacune si multe erori, aceasta din pricina metodei gresite si mai ales din pricina ca el se fundamenteaza de cele mai multe ori pe credintele populare. Dar Aristotel a fost miscat de o nazuinta fierbinte de a descoperi adevarul si de o neistovita tendinta de a intinde stiinta-cat mai departe in imperiul naturii. Asa se face ca Aristotel a reusit, cu mijloacele precare pe care el le avea la dispozitie, sa intemeieze o serie de stiinte.

1) Fizica. Aristotel afirma ca naturii ii apartine tot ceea ce are materia in sine cat si schimbarea starii acesteia. Stiinta despre natura este teoria despre miscare. Miscarea este, dupa Aristotel, de trei feluri : a) schimbarea spatiala sau de loc; b) schimbarea calitativa sau materiala; c) schimbarea cantitativa. In limbajul modern primul fel de schimbare constituie temeiul mecanicii, al doilea al chimiei, iar al treilea al fenomenelor organice. Interesant este ca Aristotel n-a avut nici o intelegere pentru mecanica si matematica. Dimpotriva, el a combatut vehement atat teoria pitagoreica despre numere, cat si speculatiile matematice ale lui Platon. Filozofia lui despre natura se fundamenteaza pe metafizica sa si pe viziunea sa teleologica despre evolutia lumii. Intreaga natura este o uriasa unitate ordonata in vederea unui scop ultim de "Primul miscator", asa ca temeiul acesteia nu este de natura mecanica ci teleologica, el este un scop sau cauza finala. Din aceasta cauza fiecare aparitie a naturii presupune : a) cele patru principii metafizice : materie, forma, cauza si scop - care pot fi insa reduse la materie si forma - si b) miscare, spatiu si timp. Dar oricat de interesanta este aceasta teorie despre lucruri, ea a constituit totusi o piedica in calea fundamentarii stiintelor naturii pe temeiuri matematice si pe o explicare cauzala. Din aceasta pricina, fizica, bunaoara, nu s-a putut dezvolta, ca o stiinta independenta, decat la sfarsitul evului mediu, cand a apus autoritatea lui Aristotel. Meritul mare al lui Aristotel nu consta in domeniul fizicii teoretice, in care el se afla mult in urma lui Democrit, ci in descrierea naturii, mai ales a celei organice.

Pentru Aristotel, lumea exista din vesnicie. Din aceasta pricina nu se poate lamuri producerea si inceputurile ei, ci numai structurarea acesteia. Aristotel afirma ca partea cea mai desavarsita a universului este spatiul ceresc plin de eter, a carui miscare circulara este produsa de catre divinitate. Acestuia ii apartine lumea astrelor fixe ce este dirijata de spirite insufletite si rationale. Mai jos decat acestea se afla sfera planetelor - inclusiv luna si soarele - iar mai jos se afla lumea "sublunara" a trecatorului si a nedesavarsitului, globul nostru pamantesc, ce formeaza centrul universului. Pamantul este cel mai indepartat de "Primul Miscator" : de Divinitate. El este constituit din patru elemente : foc, aer, apa si pamant, din amestecul carora se produc lucrurile din lume.

2) Biologia. Din aceste elemente se formeaza mai intai partile organismului, de ex. oasele si carnea animalelor, apoi din acestea partile ce nu sunt la fel: fata, mainile cu partile lor interioare. Animalele inferioare s-au nascut din noroi, iar cele superioare din animale de acelasi fel. Animalele nevertebrate si lipsite de sange sunt inferioare celor vertebrate si cu sange. In ierarhea organicului, ce progreseaza spre o desavarsire din ce in ce mai mare, inferiorul se afla in slujba a ceea ce este superior ca de ex. plantele in slujba animalelor, animalele in slujba omului. Femininul este mai putin desavarsit decat masculinul: cel dintai se ra porta la cel de al doilea ca materia fata de forma. Peste tot se face simtita teleologia pentru a culmina in conceptul de organism.

Aristotel recunoaste ca forma cea mai desavarsita ce s-a realizat pe pamant este omul si anume barbatul: acesta este scopul ultim al naturii.

N.B.

Pe aceeaşi temă

Anaxagora

Publicat in : Perioada cosmologica
Aristotel

Publicat in : Perioada sistematica
Opera lui Aristotel

Publicat in : Perioada sistematica

Publica un articol

24 Iulie 2012

Vizualizari: 12792

Voteaza:

Fizica aristotelica 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

fizica aristotelica aristotel stiintele naturii metafizica

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Citeşte şi:

Religie si filosofie

Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 21.14 Lei

Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 63.43 Lei

Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 63.32 Lei

„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei

Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei

In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei

Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei

Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei

De altundeva, Revelatia Revelații am avut cu toții: ieșind din insignifianța cotidiană, ele singure, de neuitat, decid viața noastră. Dar ce înseamnă revelația nu știm, pentru că nu se poate nici comanda, nici reproduce ca un obiect. Rămânem astfel muți în fața a ceea ce ne 79.29 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact