Patimile sunt numite de Sfintii Parinti ganduri sau cugete patimase, ganduri trupesti sau ganduri rele, pentru ca ele se manifesta in om mai intai ca ganduri, chiar daca aceste ganduri se vor infaptui sau nu. Sfantul Maxim Marturisitorul spune ca, "de nu pacatuieste cineva mai intai cu mintea, nu va pacatui nici cu lucrul", deoarece "pacatul e intrebuintarea gresita a ideilor, careia ii urmeaza reaua intrebuintare a lucrurilor".

Chiar patimile care par sa tina de trup, in realitate isi au originea in suflet. In acest sens, Sfantul Simeon Noul Teolog, spune: "Multi considera ca trupul cauta patimile, dar pe acestea nu le cauta niciodata trupul, intrucat trupul e mort fara suflet." In catehezele sale, Sfantul Siluan Athonitul, spune: "Pacatele sunt cautate de suflet, intrucat el isi cauta placerile prin trup."

Gandurile prin care se exprima in primul rand patimile nu sunt vazute de la bun inceput ca rele. Ele se descopera ca atare numai in anumite conditii. De asemenea, patimile sunt numite frecvent de Sfintii Parinti "duhuri rele", duhuri ale rautatii, pentru ca ele sunt insuflate si intretinute de demoni si vadesc stapanirea acestora asupra sufletului omului. Astfel, potrivit Sfintilor Parinti, fiecare cuget rau, precum si fiecare patima, are un demon care-i corespunde. Prin patimi, demonii pun stapanire pe sufletul si trupul omului, exercitand asupra lor o putere tiranica.

Patimile mai sunt numite "trup" sau "lume". Sfantul Isaac Sirul ne da urmatoarea definitie: "Lumea este un nume cuprinzator care imbratiseaza patimile. Atunci cand voim sa numim patimile in intregime, le numim "lume", iar cand voim sa le aratam dupa deosebirea numelor, le numim patimi." Sfantul Apostol Pavel si Sfintii Parinti prin cuvantul "trup", nu denumesc indeobste trupul, ci patimile care privesc sufletul si trupul, precum si gandurile patimase. La fel si cuvantul "lume", nu indica creatia, ci vietuirea trupeasca si cugetul trupesc. Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan. in prima sa epistola, spune: "Nu iubiti lumea, nici cele ce sunt in lume. Daca cineva iubeste lumea, iubirea Tatalui nu este intru el. Tot ce este in lume, pofta trupului si pofta ochilor, si trufia vietii nu sunt de la Tatal ci sunt din lume" (2, 15-16).

Patimile conduc in suflet neoranduieli, tulburari si sminteala. Sfantul Grigorie cel Mare arata ca, indata ce o singura patima ajunge sa tulbure randuiala sufletului, se gaseste indata alta, gata sa ajute stricaciunea. Daca patimile capitale, dintr-o pricina sau alta, s-au cuibarit in sufletul inselat, multimea nenumarata ale celor ce urmeaza, il taraste in toate felurile de nebunie. Astfel, tot Sfantul Grigorie cel Mare, spune: "Sufletul nenorocit care s-a lasat amagit fie si pentru o singura data, de aceste patimi de capetenie, sub lovitura pacatelor care se inmultesc, ajunge nebun si ravasit cu furie de fiare. Astfel, patimile ii produc sufletului o stare de suferinta asemanatoare celei pe care o pot produce, in trup, bolile fizice. Avva Dorotei, spune: "Sufletul patimas este chinuit totdeauna de deprinderile rele din el, avand pururi amara amintire si dureroasa indeletnicire cu patimile care il ard si-l infierbanta pururea."

Pentru a-l vindeca pe om de aceste boli (patimi), pentru a-l scapa de nebunia si suferintele pe care i le provoaca, e nevoie mai intai de toate ca ele sa fie cunoscute. Sfantul Ioan Cassian spune: "Este necesar, mai intai, sa fie infatisat felul ranilor si sa fie cercetate inceputul si cauzele bolilor. Numai astfel, bolnavilor le va putea fi asigurata ingrijirea cuvenita, iar celor sanatosi li se va da posibilitatea sa-si pastreze sanatatea."

Sfantul Ioan Gura de Aur constata ca Sfanta Scriptura nu face doar cunoscuta greseala cuiva, ci in acelasi timp ne invata din care pricina a ajuns acela sa pacatuiasca. La fel procedeaza si medicii, atunci cand merg la cineva. Inainte chiar de a cerceta raul, ei cauta sa afle pricina pentru care s-a ivit, pentru a-l taia din radacina. Asadar, atat Sfantul Ioan Gura de Aur, cat si Sfantul Ioan Cassian, arata ca patimile (boli ale sufletului) pot fi tratate numai daca se cerceteaza cu atentie originile si cauzele acestora. Sfantul Ioan Scararul spune: "Cea dintai tamaduire ar consta in a cunoaste cineva pricina patimii lui." Odata aflata pricina patimii, se poate afla si leacul tamaduitor, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu si prin iscusinta doctorilor duhovnicesti.

Asadar, prima treapta in terapie, este cercetarea amanuntita a cauzelor si a originii patimilor. Sfantul Ioan Cassian arata ca multi au fost vindecati de bolile lor sufletesti numai ascultandu-i pe parintii lor duhovnicesti, vorbind despre pricinile, felurile si chipurile patimilor, si aratand care sunt leacurile lor. Descrierea amanuntita si metodica a patimilor la Sfintii Parinti, are drept scop elaborarea metodica, riguroasa si eficace a unei terapeutici a acestor boli ale sufletului.

Tamaduirea incepe asadar, odata cu definirea acestor patimi, ea permitandu-i omului sa-si cunoasca si sa-si inteleaga miscarile sufletului. Sa le descopere semnificatia lor profunda si sa taie repede raul care l-a cuprins sau e pe cale sa-l cuprinda. Sfintii Parinti nu descriu numai bolile cele vadite si usor de descoperit, ci, de asemenea, descriu si bolile care, cu toate ca exista in suflet, raman ascunse pentru cei care nu au discernamant duhovnicesc.

Descrierea bolilor (patimilor) are si un caracter profilactic, de aceea Sfantul Ioan Cassian spune ca, asa cum cei mai experimentati medici se preocupa sa vindece nu numai bolile prezente, ci prin inteleapta lor experienta sa le preintampine chiar si pe cele care se vor ivi si sa le previna prin sfaturi sau medicament, tot astfel, si acesti adevarati medici ai sufletului inlatura prin convorbiri duhovnicesti, ca printr-un remediu ceresc, bolile sufletului care s-ar ivi si nu ingaduie acestora sa prinda radacini in mintile tinerilor.

Iulian Predescu

• Lupta cu diavolii
  Publicat in : Editoriale
• Viata omului pe pamant e o vesnica lupta
  Publicat in : Religie
• Sfaturi pentru lupta duhovniceasca
  Publicat in : Religie
• Lupta pentru smerenie si pocainta
  Publicat in : Religie
• Lupta cu mania
  Publicat in : Pilda zilei