Colinde, colinde, colinda Craciunul


Colinde, colinde, colinda Craciunul!

Din an in an, din zi in zi, romane sa fii bun! Din vis in vis din ceas in ceas, romane sa fii demn! Din crez in crez, cu sufletul curat, romane crezi in El! E un indemn si-o binecuvantare rostite, in fel si chip, de toti romanii aflati pe rotundul pamantului, la nasterea Mantuitorului lumii. Colindele noastre sunt imnuri ce deschid mereu portile cerului, pentru a intampina si intelege miracolul zamislirii Omului-Dumnezeu, in Craciunul de-a pururi frumos, precum zice una dintre colindele maramuresene, de pe Valea Izei: Sara de Craciun frumos/ S-a nascut Domnul Hristos/ Si-a adus la fiecare,/ Numa' zi de sarbatoare.

Romanul s-a nascut si a crescut in credinta, in case sarace, precum Domnul, in ani de prigoana, precum Domnul nostru Iisus, in ore si zile celeste, precum cele ale celui nascut, dar nu facut.
Urmam Steaua care i-a condus pe magi sa-L gaseasca si sa I se inchine, mereu in dorinta de mai bine, pentru a ne bucura de marea sarbatoare a firii. Asa se intampla in fiecare an, de Sfanta zi a Craciunului, cand copii, parinti si nepoti, si tot neamul romanesc, se aduna-n jurul Bradului nepieritor, cu cetina tot verde, de la tinerete, pan' la batranete.

Din an in an, de fiecare Craciun, romanii nostri asculta colinde, merg la slujba Natale si afla din Scripturi adevarurile Ziurelului de Ziua, ce anunta omenirii ivirea printre noi a trimisului lui Dumnezeu. Sa-i citim aici, pe cei ce se adreseaza conationalilor de peste tari si mari, care nu-si uita obarsia, limba, neamul, credinta si traditiile.
 
Sarbatori fericite, lumii!
Suita sarbatorilor Nasterii Domnului sa ne stea la inima; sentimentul dominant pe care il trezeste Craciunul este "UIMIREA; "Si Cuvantul s-a facut trup si a locuit in noi!". "Lucruri mari a facut Dumnezeu pentru noi!'". La inceputul timpului, Dumnezeu a rupt tacerea si intunericul nimicului si a creat universul, a creat toate in mod minunat, "mirabiliter creasti"; prin intruparea si nasterea Sa, Fiul lui Dumnezeu ne-a refacut in mod mai minunat "mirabilius reformasti". Adica la creatiune, Dumnezeu a plecat de la zero, de la nimic; insa la actul intruparii, spre a ne mantui, fara nici o vrednicie a noastra, a plecat de la un minus imens, de la starea vinovatiei noastre! Faptul ne uimeste, ne umple gura de cantare; ne da certitudine; ispita deznadejdii nu ne va mai pune la indoiala; de atata bucurie, viata mea va fi o continua sarbatoatre. Sarbatori fericite sa aiba toata lumea! Toata viata sa ne fie sarbatoare! (Pr. Petru Albert "Mesagerul Sf. Anton", Padova, Italia)
 
Nasterea Domnului - Praznicul Mantuirii
Taina intruparii lui Dumnezeu - caci citim in Evanghelie ca Iisus "macar ca avea chipul lui Dumnezeu (.) S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob, facandu-se asemenea oamenilor"-, taina acestei intrupari impune credintei noastre o serie de mari exigente care, din nefericire, raman de cele mai multe ori periferice si, ca atare, irealizabile.
De ce sa nu recunoastem ca noi, crestinii, nu traim deplin, nu reeditam, pe plan launtric, evenimentul acesta unic care este coborarea lui Dumnezeu pe pamant, luand un "chip de rob" si facandu-se "asemenea oamenilor" (Filipeni, 2.7). Cu alte cuvinte, nu participam, impreuna cu ingerii, cu pastorii si cu magii de odinioara, la marea si sublima taina a intruparii. Nu suntem capabili sa realizam ce s-a intamplat acum doua mii de ani, intr-o noapte sfanta, cand indurarea lui Dumnezeu s-a revarsat asupra umanitatii suferinde, cand zidul de despartire dintre Creator si creaturile Lui s-a prabusit, cand Cerul s-a coborat pe pamant, ca sa ridice pamantul si viermii la ceruri. (Sergiu Grossu "Cuvantul Romanesc", Canada)

Astazi s-a nascut Hristos
Acum doua milenii, intr-o umila pestera din Bethleemul Iudeii, se nastea Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii, Cel care a scindat istoria in doua mari perioade: cea dinainte si cea dupa Hristos, numita impropriu si "era noastra". Cel care a calculat era crestina - renuntand sa mai numere anii de la Diocletian - a fost un modest calugar dobrogean, Cuviosul Dionisie cel Mic (secolul VI). Nasterea Domnului, evenimentul cel mai de seama din istoria lumii, s-a petrecut in anul 748 "ab urbe condida"(de la intemeierea Romei), in timpul imparatului Augustus (27 a.H. - 14 d.H.), rege al Iudeii fiind Irod cel Mare sau Idumeul. Augustus poruncise un recensamant, ceea ce explica prezenta dreptului Iosif, din casa si neamul lui David, in Bethleemul Ideii, impreuna cu Sfanta Fecioara Maria, logodnica lui". Iar pe cand erau ei acolo, s-au implinit zilele ca ea sa nasca. Si a nascut pe Fiul Sau, Cel Unul nascut si L-au culcat in iesle, caci nu mai era loc pentru ei in casa de oaspeti"(Lc., 2, 5-6).
"Risipiti in patru vanturi, romanii se aduna azi in biserica si praznuiesc marea sarbatoare a Intruparii Mantuitorului. Este un moment de bucurie, dar si un moment de comuniune cu cei de acasa si de rugaciune fierbinte catre Pruncul nascut in ieslea Bethleemului sa aduca pace, belsug, fericire, liniste si prosperitate romanilor de pretutindeni". (Parintele dr. Cezar Vasiliu "Calea de lumina", buletin parohial Misiunea Ortodoxa Romana, Montreal)
 
"Intotdeauna mi-am dorit sa devin Mos Craciun"
Cei mai multi copii, cand se intalnesc cu Mos Craciun, prima data ii controleaza barba. Daca barba e adevarata, mai mult ca sigur si Mosul este adevarat, deci nu este un vecin sau un prieten imbracat in haine de Mos Nicolae. Lui Gheorghe Bagy, din Aletea, probabil si barba - care din an in an se albeste tot mai mult - i-a prevestit misiunea: sa-nveseleasca copiii in Ajunul Craciunului. Gyuri Bagy este stiut, in primul rand, ca un bun cunoscator al dansurilor traditionale din localitatea sa si, in ultimul timp, ca reporterul de la televiziunea-cablu a oraselului. Incepand din 2 decembrie insa, este si unul dintre cei mai "frumosi" Mosi Craciun din tara, dupa ce a participat la un concurs in toata regula, cu un juriu format din copii si un oaspete onorific, un Mos Craciun din Finlanda, obtinand locul al doilea in Ungaria, dupa ce a spus o poveste-poezioara despre Aletea si i-a invitat pe toti la "Perinita". (Eva Iova "Foaia romaneasca", Giula, Ungaria)
 
Colinde, Colinde

Mihai Eminescu
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Caci ghiata se-ntinde
Asemeni oglinzilor.
Si tremura brazii
Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Cand scanteie stelele
Se bucura copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
Isi pieptana pletele.
De dragul Mariei
Si-al Mantuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.

Steaua sus rasare
Steaua sus rasare
Ca o taina mare,
Steaua straluceste
Si lumii vesteste.
Ca astazi Curata,
Prea Nevinovata,
Fecioara Maria.
Naste pe Mesia.
Magii cum zarira
Steaua si pornira,
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza.
Si daca pornira
Indata-L gasira,
La Dansul intrara
Si se inchinara.
Cu daruri gatite
Lui Hristos menite,
Avand fiecare
Bucurie mare.
Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pan' la batranete.

O, brad frumos
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.
O, brad frumos al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad, sunt bucuros
Si vesel ea ma face.
O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbata,
Ma mangai si ma faci duios
Si ma-ntaresti indata.
O, brad frumos al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad, sunt bucuros
Si vesel ea ma face.

Sculati, sculati,
boieri mari
Sculati, sculati boieri mari
Florile dalbe de mar dulci,
Si sculati si slugile,
Florile dalbe de mar dulci.
Sculati, sculati, boieri mari,
Ca va vin oaspeti rari.
Si v-aduc pe Dumnezeu
Sa va mantuie de rau.
Cu tichia de matasa
Si cu fata prea frumoasa,
Iar tichia ce-o poarta,
Este-o chiatra nestimata.
Cand chiatra s-o clatina,
Lumea s-o cutremura.
Noi umblam si colindam
Noi umblam si colindam
Florile dalbe,
Pe Dumnezeu cautam,
Florile dalbe.
Alergaram si-L aflaram
In iesle la boi nascut.
Vantul dulce tragana,
Pruncul de mi-L legana.
Ploaia calda Fiul scalda,
Neaua ninge, nu-L atinge.
Pruncul mainile-si intinde
Maica Sfanta le saruta.
La pamant plecandu-ne,
Si noi sarutandu-le.
Bucurosi sa-L praznuim,
Cu daruri sa-L daruim.
Cu stele albe de flori,
Si-o oaie cu miel prior.
Colindam, colindatori
Colindam, colindatori
Noaptea pe la cantatori.
Prin troiene greu razbim,
La colinde noi pornim.
Colinda Craciunului,
Pe ulita satului.
In noaptea Ajunului,
La nasterea Domnului.
Cand in ceruri se canta
Pruncul cel Sfant se nastea.
Ingerii il preamareau
Pastorii se inchinau.
Marire lui Dumnezeu
Marire Fiului Sau.
Pe Pamant pace sa fie,
De acum pana-n vecie.

Sursa: ZIUA - ROMANII NOSTRI  
Romanii Nostri
.

20 Decembrie 2008

Vizualizari: 70245

Voteaza:

Colinde, colinde, colinda Craciunul 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE