Ispitirea spre pacat

Ispitirea spre pacat Mareste imaginea.

Ispitirea spre pacat

1. Batranul Daniel din Katounakia Sfantului Munte zicea: "Diavolul nu se bucura nicicand mai mult decat atunci cand sta de vorba cu omul care-si cultiva propria sa mandrie; fie acesta teolog, erudit sau mare ascet. Dimpotriva, se teme de omul smerit si ascultator."

2. Diavolul este peste tot. Batranul Iosif atragea atentia luptatorilor asupra urmatorului lucru: "Ascuns si intrarmat pana-n dinti, vrajmasul se afla in suflet, in trup si-n imprejurimi. Nu lasa sa treaca nici un prilej pentru a incerca sa-l subjuge pe om si sa-l ispiteasca in credinta lui. In functie de circumstante, diavolul ataca si se opune hotararilor noastre. Tinta lui principala, in acelasi timp, este sa-l loveasca pe om in credinta sa si sa-l faca sa treaca la tradare si renegare. Daca a reusit, el taie zelul si ravna. Cu credinta se face totul, dar cu credinta lucratoare prin fapta. Daca credinta este clatinata totul se clatina si linia frontului slabeste."

3. Batranul Epifanie spunea despre vicleniile diavolului: "Cat de viclean este diavolul! El le sopteste tinerilor crestini care au incheiat o casatorie reusita: cat de bine v-ar fi intr-o manastire, preocupandu-va cu cele duhovnicesti, departe de grijile familiei care va imprastie si va apasa! Iar celor ce au intrat in manastire, pentru ca doreau fecioria intru Hristos, le sopteste: cat de bine v-ar fi daca ati fi casatoriti, daca casa voastra ar fi o mica biserica, daca ati trai fericirea vietii de familie, departe de nevointele ascetice si de singuratatea care va copleseste. Dar daca barbatul casatorit s-ar calugari si cel calugarit s-ar insura, le-ar spune tocmai invers. Toate acestea pentru a-i aduce la disperare si a-i scoate de pe calea mantuirii. Caci calea mantuirii este casatoria binecuvantata sau fecioria in Hristos."

4. Referitor la atacurile diavolului, Batranul Eusebiu zicea: "Satan ne poate foarte usor face sa cadem la dreapta sau la stanga. Caderile de-a dreapta, care se prezinta sub aparenta zelului pentru Dumnezeu, sub aparenta virtutii si a datoriilor perfect implinite, sunt mult mai periculoase decat caderile de-a stanga, care se vad limpede ca sunt pacate. Noi trebuie sa ne pastram intotdeauna pacea sufletului."

Alta data, el isi sfatuia asa fiii sai duhovnicesti: "Daca tu vezi ca felul altora de a gandi difera de al tau, nu te mira! Noi stim acest lucru din cuvintele Domnului, si anume ca cel rau actioneaza puternic asupra mintii oamenilor si le intuneca pentru a nu putea discerne care le este interesul si pentru a nu asculta glasul Domnului."

5. Batranul Porfirie sfatuia sa ne opunem ispitelor in felul urmator: "Mergeti pe drumul vostru. Diavolul va veni sa va ispiteasca cu ganduri si va va trage de maneca pentru a va dezorienta. Nu va intoarceti, nu va angajati in discutii si-n controverse cu el! Se va lasa pagubas si va va parasi."

6. Batranul Iosif zicea ca intaistatatorii puterilor intunericului "nu pot fi infranti cu prajituri si ciocolata, ci cu rauri de lacrimi, prin durerea sufletului, durerea de moarte, printr-o smerenie desavarsita si o rabdare nesfarsita, prin Rugaciunea lui Iisus spusa cu durere."

7. Pe langa alte incercari, diavolul incearca cu duhul intristarii sufletul crestinului care duce o viata duhovniceasca. Batranul Daniel zicea referitor la acest subiect: "Tristetea cucereste sufletul nu prin forta si inlantuire - cum face de obicei diavolul - ci printr-o panza imaginara fina care acopera sufletul in asa fel ca toate puterile lui devin reci si insensibile. Tristetea ii ia sufletului zelul si credinta, ii ia mintii capacitatea de a avea ganduri salvatoare."

8. E nevoie de atentie pentru a infrunta ispitele. Batranul Amfilohie spunea referitor la acest subiect: "Daca cineva arunca cu piatra intr-un caine acesta, in loc de a se arunca asupra celui ce a dat cu piatra, se arunca asupra pietrei pentru a o musca. Noi facem la fel. Ispititorul trimite o persoana pentru a ne ispiti fie printr-un cuvant, fie printr-o atitudine si, in loc de a ne arunca asupra celui ce a aruncat piatra, adica asupra ispititorului, noi muscam piatra, adica pe fratele nostru pe care l-a folosit vrajmasul."

9. Acelasi Batran insista: "In ceasul ispitei, noi trebuie sa dam dovada de rabdare si sa ne rugam. Ispititorul este mare expert: are munti intregi de mijloace! Ispititorul nelinisteste, creeaza stari de apasare si de lupte exterioare. El cunoaste nenumarate viclenii. El face pe om sa se indoiasca. De aceea noi naufragiem adesea. Cand trecem prin incercari, harul lui Dumnezeu coboara asupra noastra. incercati de ispite, constatam cat de slabi suntem si, smerindu-ne atragem harul lui Dumnezeu. Vanturile ispitelor, in aceasta situatie, nu ne vor afecta, si nu ne vor putea face nimic."

+ IPS Andrei Andreicut
 

25 August 2016

Vizualizari: 4979

Voteaza:

Ispitirea spre pacat 5.00 / 5 din 2 voturi. 1 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

ispitirea ispita pacatul

Comentarii (1)

  • andriesei florentinaPostat la 2013-02-19 06:18

    Dracul nu-i prea mintos si-i sarac in momeli.Cunosc si pricep ca noi dar n-au iubire.Pana nu vine ispita nu ne stim patimile,ca dracul cu poftele noastre ne momeste dar cu rugaciune si razboire a patimilor ,cu randuiala si statornicie, reusim caci in sufletul curatit prin rugaciune nu-si mai afla hrana rautatii.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE