Meteora
Situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia, Meteora este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Rasaritului crestin. O adevarata padure de piatra ce izbucneste in mijlocul campiei plaseaza ansamblul monastic intr-un peisaj de o maretie tulburatoare. Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.
Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte si foarte inalte, formate cu saizeci de milioane de ani in urma in asa numita perioada tertiara care, cu manastirile lor seculare in varf, ilustreaza parca simbolic calea dificila, dar frumoasa pe care trebuie sa o urmeze crestinul catre "Preainaltul Domn al boltilor ceresti".
Traseul de la Kalambaka pana la manastiri este fermecator. In dreapta si stanga apar stanci inalte, salbatice. Dupa un parcurs incantator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume.
Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.
Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale. Prin Legea nr. 2531/11.10.1995 si Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, "loc sfant, imuabil si inviolabil", ceea ce-i asigura protectia si-i garanteaza autenticitatea.
Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator, Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii Domnului, Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta stanca).
Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume. Manastirile vietuite de la Meteora sunt urmatoarele: Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata), Manastirea Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan (1350), Manastirea de la Rusanu (1380) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).
Manastirea Sfanta Treime - scurt istoric
Manastirea Sfintei Treimi este cladita deasupra unei stanci deosebit de inalte, cu forma specifica, la nord-vest de Manastirea Sfantului Stefan. De la baza stancii, un numar de 140 de scari sapate in piatra te conduc in siguranta in varf, unde se afla manastirea.
Specialistii sustin ca intre manastirile de la Meteora, Manastirea Sfintei Treimi este considerata a treia ca vechime. Din inscriptii si din alte marturii se face cunoscut ca biserica propriu-zisa, adica naosul central a fost construita la anul 1476 si, mai tarziu, pronaosul.
|
|
Zidaria externa, monogramele cu tigle si altele dezvaluie intemeierea manastirii in jurul secolului al XIV-lea. Pronaosul, in orice caz, a fost cladit la anul 1692. Cel mai probabil este ca manastirea a fost cladita intr-o perioada de 18 ani, adica de la 1458 pana la 1476, dupa cum cel putin certifica izvoarele istorice si diferitii calatori care au vizitat manastirile de la Meteora.
Nu cunoastem inca cu certitudine daca informatia care il mentioneaza pe monahul Dometios ca prim intemeietor al acesteia este corecta in totalitate. Traditia certifica insa ca au trebuit saptezeci de ani pentru a urca materialele sus pe stanca si abia apoi a inceput claditul.
Manastirea Sfanta Treime - biserica centrala
Manastirea Sfintei Treimi are doua biserici. O biserica centrala ce se numeste" Katholikon" si Bisericuta Sfantului Ioan Botezatorul. Biserica centrala, care nu este mare, este inchinata Sfintei Treimi.
Din punct de vedere arhitectural aceasta este o biserica cruciforma cu turle, cu doua randuri de coloane. Zidaria partii rasaritene a Sfantului Altar este realizata cu deosebita grija. Fereastra ornamentata impodobeste arcada cu decoratiuni dintate de caramida, cu cruci si monograme ale lui Hristos - IS. HR. NIKA.
Un sir dublu caramizi dintate parcurge toata partea de dedesubtul ferestrei si confera o gratie deosebita intregii structuri a bisericii. Pe fatada de sud a bisericii se afla doua inscriptii, una langa alta, care mentioneaza: "In anul 1476 si din mana monahului umil la port si sarac Nicodim." Alta inscriptie care se refera la ilustrarea bisericii se gaseste in interiorul pronaosului si ne informeaza in amanunt despre promotorii intemeierii si pictarii bisericii.
Iconostasul bisericii centrale este sculptat in lemn si aurit, cu diferite reprezentari din lumea vegetala. Acesta contine icoane portabile minunate. Icoana lui Hristos, care a fost realizata la anul 1662 si care se afla acolo, il infatiseaza pe Hristos in portul local (Caragunica). Intr-o alta icoana portabila Sfanta Treime este simbolic infatisata, adica prin reprezentarea celor trei ingeri.
Biserica Sfanta Treime - frescele
Biserica este decorata cu diferite sinteze iconografice care apartin ciclului istoric, dogmatic si liturgic al Bisericii noastre. Este vorba de fresce deosebite, caracterizate de spirit artistic. O inscriptie in legatura mentioneaza ca frescele bisericii propriu-zise au fost realizate de fratii Anton preotul si Nicolae, la anul 1741.
O alta biserica care astazi se salveaza la Manastirea Sfintei Treimi este a Sfantului Ioan Prodromul (Deschizatorul de Drumuri, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului). Este vorba de o bisericuta circulara - rotonda - sculptata in stanca pe care o intalneste fiecare vizitator in drumul spre manastire.
O scurta inscriptie referitoare la construirea bisericutei se afla in interiorul acesteia, deasupra usii, si aminteste ca s-a facut „cu osteneala si pe cheltuiala ieromonahilor Damaschin, Ionas si Parthenie".
Privelistea de la Manastirea Sfintei Treimi este incomparabila. La rasarit se afla Manastirea Sfantului Stefan, la Apus Manastirea Varlaam si Marele Meteor si la Sud se afla Kalambaka. Varful stancii este de aproape 10 streme (1 sterma = 1.000 m.p.) unde in afara bisericilor pe care le-am descris exista chiliile monahilor, bucataria, Trapeza, doua bazine si putin pamant arabil.
|
|
-
Manastirile de la Meteora
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sfantul Stefan - Meteora
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Varlaam - Meteora
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirile nelocuite de la Meteora
Publicat in : Biserica in lume -
Sfantul Ioasaf de la Meteora
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.