Biserica Sfantul Gheorghe, aflata in purtarea de grija a grecilor, este biserica ortodoxa din localitatea Madaba, Iordania. In interiorul acestei biserici, intr-un mozaic original ce acopera o parte din pardoseala, se pastreaza pana astazi una dintre cele mai vechi harti ale Tarii Sfinte. Harta din mozaic, intinsa pe podeaua bisericii, dateaza din anul 560. Pe aceasta harta apar ilustrate Palestina, cetatea Ierusalim, orasul Betleem, orasul Ierihon, raul Iordan, Marea Tiberiadei si Marea Moarta.

Harta in mozaic din Madaba

Madaba se afla la aproximativ 30 de kilometri inspre sud de orasul Amman. Madaba este un oras mentionat inca din cele mai vechi timpuri, in Sfanta Scriptura el fiind numit "Medeba". Astfel, gasim scris: "De la Hesbon, pana la Dibon, tot este daramat, am pustiit tot pana la Nofa, care e aproape de Medeba" (Numeri 21, 30); "De la Aroer, care e pe malul raului Arnon, cetatea cea din mijlocul vaii, si toata campia Medeba, pana la Dibon" (Iosua 13, 9).

 

Madaba a fost un oras moabit situat aproape de hotarul cu Ammon, drept pentru care, pentru anumite perioade de timp, el apartinea cand celor din Amman, cand celor din Israel. Acest oras a fost atacat si distrus, de catre aramaeni si amoniti, candva prin secolul al X-lea i.Hr, el fiind reconstruit insa la scurta vreme dupa aceasta.

In primele secole crestine, in orasul Madaba s-a dezvoltat o comunitate crestina destul de puternica. Astfel, prin secolul al VI-lea, orasul era deja renumit pentru scoala de produs mozaicuri pe care o gazduia. Desi cei mai celebri mestesugari in mozaic au ramas cei din cetatea Constantinopol, trebuie stiut faptul ca majoritatea sunt tributari experientei si artei in mozaic dezvoltate in Madaba.

Cata vreme regiunea s-a aflat sub conducerea romanilor si a bizantinilor, din secolul al II-lea si pana in secolul al VII-lea, orasul a facut parte din provincia Arabia, infiintata de imparatul roman Traian, pentru a inlocui imperiul nabaetan din Petra.

Prima marturie a unei comunitati crestine condusa de un episcop o avem din anul 451, cand, in actele Sinodului Ecumenic din Calcedon, apare semnatura episcopului Constantin, mitropolit de Bostra, capitala provinciei, si a "episcopului din Medabeni".

Orasul a ramas prolific pana spre sfarsitul secolului al VIII-lea, cand cutremurul din anul 749 si infrangerea conducatorilor locali, de catre armatele lui Mamliuc, au dus la parasirea acestuia vreme de cateva secole. Abia in anul 1881 orasul va fi repopulat, de catre trei triburi crestine, fugite din Kerak, in urma unor neintelegeri cu alte treburi. Astazi, trei sferturi din locuitorii orasului Madaba sunt musulmani, iar restul sunt crestini.

Primele mozaicuri din Madaba au fost scoase la lumina din intamplare, in timp ce locuitorii cautau pietre cioplite din vechile cladiri, pentru a le folosi la altele noi. In orasul Madaba au fost descoperite mai multe biserici bizantine, toate purtatoare de mozaicuri vechi. Imediat dupa aceasta data, localitatea Madaba a ajuns renumita drept "orasul mozaicurilor" din Iordania.

 

Partea nordica a orasului s-a dovedit a fi cea mai bogata in mozaicuri antice. In perioada bizantina si umaiada, in aceasta regiune nordica, traversata de un drum roman strajuit de coloane, au fost construite mai multe cladiri importante: Biserica Hartii, Casa Ipolita, Biserica Maicii Domnului, Biserica Sfantului Ilie, Cripta, Biserica Sfintilor Mucenici, Palatul Ars si biserica familiei Sunna.

Harta in mozaic a fost descoperita in anul 1896, in timpul reconstruirii bisericii inchinate Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Initial, aceasta harta a facut parte din podeaua pardosita cu mozaic a unei biserici bizantine construite in vremea imparatului Iustinian (527-565). Se crede ca harta ar fi servit initial pentru orientarea mai usoara a pelerinilor in Tara Sfanta. In deceniile urmatoare, mari portiuni din moziac au fost avariate din cauza incendiilor.

 

Harta din Madaba constituie cea mai veche reprezentare a Tarii Sfinte si a cetatii Ierusalim, care s-a pastrat pana astazi. Cu aproximativ doua milioane de pietre colorate, harta infatiseaza dealuri si vai, sate si orase din Palestina si delta Nilului. Initial, harta avea o lungime de 21 de metri si o latime de 7 metri. Astazi, ea se pastreaza in proportie de o treime, masurand 10,5 metri lungime si 5 metri latime, intr-o forma neregulata. Harta pastreaza in jur de o suta si cincizeci de inscriptii grecesti, de marimi diferite. Harta a fost restaurata in anul 1965, de catre arheologii Heinz Cuppers si Herbert Donner.

Mozaicul de la Madaba este cel mai vechi mozaic pavimentar geografic cunoscut din istoria artei. Este foarte des intrebuintat pentru localizarea si verificarea locurilor biblice. Studiul acestei harti a jucat un rol important in a oferi raspunsuri la intrebarile legate de localizarea topografica a orasului Askalon. Apoi, in anul 1967, excavatiile din Ierusalim au adus la lumina "Biserica Noua" si "Cardo Maximus", in adevaratele locatii sugerate de harta de la Madaba.

Teodor Danalache

 

• Arta bizantina
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca
• Biserica Sfantul Gheorghe - Kurbinovo
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfanta Sofia - Trapezunt
  Publicat in : Biserica in lume
• Iconografia lui Hristos pe Cruce: cu ochii deschisi sau inchisi?
  Publicat in : Pictura
• El Greco, un aparator al artei bizantine?
  Publicat in : Religie