Manastirea Agapia Noua

Manastirea Agapia este situata pe valea paraului Agapia - Topolita, la poalele culmii Magura, in apropiere de Targu Neamt (la 9 kilometri), intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, inconjurata de culmi montane imbracate cu paduri seculare.

Manastirea Agapia din judetul Neamt este singura asezare monahala din tara care poarta numele de "dragoste crestina" - grecescul "agapis". Manastirea si-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform traditiei ar fi ridicat in secolul al XIV-lea, in aceasta zona a Neamtului o bisericuta din lemn. Numele acestui calugar a fost preluat apoi si de muntii care inconjoara manastirea, de parau si de asezarea din vale.

Manastirea Agapia Noua - urmasa Agapiei Vechi

Manastirea Agapia este strans legata de istoria schitului Agapia Veche. Primul sihastru cunoscut care s-a nevoit in poiana unde se afla astazi Manastirea Agapia Veche, a fost Cuviosul Agapie din Manastirea Neamt. Aici a intemeiat o biserica de lemn cu hramul Schimbarea la Fata. Asa a luat fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt, cunoscuta sub numele de "Sihastria lui Agapie".

Distrusa de o avalansa de zapada intr-o zi de Paste, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in "Poiana lui Eufrosin" aflata in apropiere, primind hramul "Minunea din Colose a Safntului Arhanghel Mihail". Abia la sfarsitul secolului al XV-lea s-a construit o biserica pe actualul amplasament al sihastriei de la Agapia Veche, atunci cand si biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat si nu a mai putut fi folosita.

Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt.

Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti. Este posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Schiopul in a treia domnie a sa (1582-1591).

Dar constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga din cauza terenului. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.

Manastirea Agapia Noua - intarirea obstei din Vale

Noua manastire a fost construita intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavriil Coci - fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, cneaghina Liliana. S-a sfintit la 12 septembrie 1647, in acest rastimp construindu-se chiliile ce formeaza incinta manastirii, iar la rasarit clopotnita, constructie masiva din piatra de granit.

Pisania mentioneaza: "In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Iata eu robul lui Dumnezeu, Gavriil Hatman cu Cneaghina Liliana, facut-am si am zidit aceasta Manastire Agapia din nou zidita, in zilele blagocestivului si de Hristos iubitorului Domnului nostru Ioan Vasile Lupu Voievod. Si s-a inceput zidirea in anul 7150 (1642) octombrie 16 zile si s-au savarsit la anul 7152 (1644) septembrie in 3 zile si s-au sfintit in anul 7155 (1647) septembrie 12".

Biserica din incinta a fost construita din piatra si caramida dupa un plan arhitectural treflat, asemanator Bisericii Trei Ierarhi din Iasi, cu turla pe naos, de catre arhitectul Ionasc Enache Ctisi, Constantinopolitanul - arhitect de curte al lui Vasile Lupu. Biserica a primit hramul Agapiei Vechi - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sfintirea fiind facuta de Mitropolitul Varlaam Motoc.

Sfintirea a avut loc la 12 septembrie 1647, fiind oficiata de mitropolitul Varlaam al Moldovei, inconjurat de un mare sobor de preoti si calugari, la care a participat si domnitorul Vasile Lupu, cu toata boierimea Moldovei. Numeroase donatii au facut domnul Moldovei, Vasile Lupu si membrii familiei sale.

Pentru ziua sfintirii, hatmanul Gavriil impreuna cu Cneaghina Liliana a comandat si a donat bisericii o evanghelie scrisa pe pergament si impodobita cu frumoase miniaturi cu portretele evanghelistilor, de catrevestitul copist Ivanco, de la Episcopia Radautilor, monah provenit de la Manastirea Putna.

Ctitorii au mai daruit noului lor asezamant si o frumoasa cruce cu opt brate, sculptata in miniatura, cu cele douasprezece praznice mari de peste an, imbracata in argint aurit, filigranat. Evanghelia imbracata in ferecaturi de aur si crucea ctitoreasca, impreuna cu alte obiecte vechi si de valoare provenite de la Manastirea Agapia, se pastreaza la Muzeul de Arta, sectia Arta Medievala, din Bucuresti. In timp, manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar totdeauna a fost refacuta si consolidata.

Manastirea Agapia - data in grija unei obsti de maici

Manastirea Agapia a fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand, la initiativa mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotaraste printr-un hrisov domnesc, ca Manastirea Agapia sa devina obste de maici. Stareta a fost numita maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducand manastirea pana in 1834.

O noua pisanie mentioneaza: "Aceasta sfanta manastire au patimit primejdii cu arderea focului, atat inlauntrul cat si afara, despre turci, la tulburarea ce s-a urmat in anul 1821, la septembrie 16 zile, atat chiliile inauntru, cat si pe afara dimprejur. Iara in anul 1823, in zilele prea inaltatului domn Ioan Sandu Sturza Voievod, prin blagoslovenia Prea Sfintitului Mitropolit al Moldovei, Chirio Chir Veniamin Costache, si prin osardia si sarguinta surorii Preasfintiei Sale maica Elisabeta schimonahia, stareta acestei sfinte manastiri, s-au meremetisit si s-au tencuit, atat inauntru cat si inafara si s-au si acoperit din veniturile manastirii si ajutorul crestinilor. Drept aceasta, spre vesnica pomenire a acelor ce s-au ostenit si au ajutat si spre aducerea aminte de primejdia ce s-au intamplat, s-au insemnat pe aceasta piatra, anul 1823, iunie 30".

Pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, a fost construit cu banii lasati de Mitropolitul Veniamin Costache si de sora sa, schimonahia Elisabeta Costache, prima stareta a Manastirii Agapia, paraclisul care are ca hram principal Nasterea Maicii Domnului, sfintit in anul 1847.

Manastirea Agapia - imbunatatiri de-a lungul vremii

Biserica a fost reparata dupa 1821, apoi intre 1858 si 1862, cand i s-au adaugat un nou pridvor, cel vechi inchizandu-se in sanul bisericii, si doua turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, si s-au largit ferestrele.

Cele doua turle au fost mistuite de incendiul din 1903, ramanand numai turla veche a Pantocratorului, cu forma octogonala si cu calota sferica. Ea se sprijina pe arcele naosului boltit. Zidul despartitor dintre vestibul, pridvor si pronaos a fost inlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudica, pe o usa masiva din lemn, iar in pronaos printr-o usa metalica. Tampla, din lemn sculptat, a fost pictata in 1858.

Odata cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormantul ctitorilor. Policandrele au fost comandate la Viena si executate in 1858-1862, iar candelabrele, imbracamintea icoanelor imparatesti si alte obiecte ce impodobesc biserica au fost lucrate la Paris.

Deasupra usii de intrare in biserica este pisania, incrustata in marmura cu litere slavone si icoana hramului "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" in mozaic de Murano. Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata in anii 1858-1862, cand artistul avea 20 de ani.

Cladirile din incinta, cu chiliile etajate si clopotnita, dateaza din vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil si cneaghina Liliana. Dupa incendiul din 1821, au fost refacute in 1823. In timpul steretei Tavita Ursache s-a supraetajat turnul clopotnitei, construindu-se o noua camera a clopotelor.

Dupa incendiul din 1903, in corpul cladirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj sali mari, spatioase si luminoase pentru atelierele manastirii. In jurul incintei exista 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani, care au fost trecute pe lista monumentelor istorice.

Manastirea Agapia, cu un numar de aproximativ 340 de maici, se situeaza pe locul al doilea intre cele mai mari manastiri de maici din tara, dupa Varatec, aflata in apropiere, care gazduieste un numar de aproape 420 de maici. In Agapia, aproape 100 de maici vietuiesc in obstea manastirii, iar celelate in satul monahal; si maicile care au viata de sine fac ascultare de maica stareta.

Manastirea Agapia si tanarul Nicolae Grigorescu

Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Cu toate ca avea doar putini ani - intre 18 si 23 - tanarul Grigorescu a realizat o remarcabila suita de compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism. El a lucrat la pictura intre anii 1858 si 1861.

Pictorul a folosit modele vii, alese cu multa grija, pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din marii mesteri ai Renasterii. Pentru Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, de pe usa stanga a altarului, s-a inspirat din sculptura lui Donatello din Florenta, iar pentru a realiza pe prorocul Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a facut autoportretul.

"Sfintii lui Grigorescu sunt vii, omeneste vii si destul de sfinti prin expresia de bunatate, de indurare si de evlavie, pe care pictorul a stiut sa le-o dea fara sa-i desfigureze, fara sa-i bizantizeze prea mult, intelegand distinctiv ca un sentiment ceresc nu poate decat infrumuseta o figura omeneasca. Din cate biserici avem in tara, nici una nu inchide o asa de aleasa comoara artistica, atata bogatie de viata cereasca, exprimata asa de frumos, asa de curat si cu atata putere." (Al. Vlahuta, 1910).

Grigorescu a imbinat traditia bizantina cu stilul neoclasic si cu arta romaneasca, creata de geniul sau artistic. Pictura Manastirii Agapia este dominata de un puternic suflu realist, de viata, de autenticitate, ceea ce a facut sa dobandeasca o deosebita valoare artistica.

Trei tablouri "reprezinta capodopera lui Grigorescu la Agapia: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului si Maica Domnului cu Iisus in brate, tronand in nori, inconjurata de ingeri." (C. Matasa, 1929).

Pe zidurile de nord si de sud ale naosului, in apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugravit doua portrete de mari proportii, cele ale Sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari - unul roman si celalalt dac.

In cupola boltei naosului este pictat Iisus Pancocrator, tronand pe un curcubeu, care pune in valoare tricolorul romanesc. O maniera picturala, cu pasta uleioasa ingrosata si linii sigure, a fost abordata pentru tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Ioan si Pavel, de pe cilindrul boltii, intre patru ferestre.

Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Grigorescu se detaseaza icoana Maicii Domnului, inspirata de "Madona Sixtina" a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia "Iisus pe Golgota", daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu.

Manastirea Agapia - Singurul seminar teologic pentru fete din Moldova

Atelierul de pictura de la Agapia a fost infiintat de Nicolae Grigorescu. "Dupa ce a terminat biserica manastirii, a fondat si o scoala de pictura in care s-au format calugaritele care aveau astfel de inclinatii. Astazi, maicile care picteaza au abandonat stilul realist al marelui pictor, indreptandu-se spre pictura bizantina", ne-a mai spus maica Teodora.

Unic in Moldova este si Seminarul Teologic Monahal "Sfanta Cuvioasa Parascheva", infiintat in vremea patriarhului Iustinian Marina, de altfel singurul seminar de fete din zona.

• Manastirea Agapia Veche
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Agapia
  Publicat in : Mitropolia Moldovei si Bucovinei
• Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Agapia Noua
  Publicat in : Pictura