Pilda talantilor

Pilda talantilor

Pilda talanţilor (Mt. 25, 14-30). Domnul dăruieşte fiecăreia dintre slugile Sale „un talant, în funcţie de capacităţile sale". El îi îmbogăţeşte cu atât de multe posibilităţi pe cât pot ei duce şi niciodată nu va cere de la ei altceva decât El le-a dăruit. Apoi ne lasă în voia noastră, nu abandonaţi, nu uitaţi, ci nestingheriţi, liberi să fim noi înşine, liberi să ne comportăm cum dorim, însă va veni o zi a judecăţii, o rezumare a întregii vieţii noastre. Ce am făcut cu toate posibilităţile noastre? Am devenit ceea ce puteam deveni, am dat toate roadele pe care le puteam da? Şi de ce nu ne-am ridicat la nivelul credinţei pe care Dumnezeu o are în noi şi I-am zădărnicit aşteptările? La aceste întrebări, mai multe pilde oferă un răspuns. In cea despre care vorbim vedem că în loc de a-şi schimba talanţii, adică de a se folosi de ei, şi prin aceasta, a-i supune riscului, sluga necredincioasă „ce luase un talant (viaţa sa, fiinţa sa, el însuşi) s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său".

De ce a făcut aceasta? In primul rând fiindcă era timid şi laş - îi era frică să rişte. Nu putea înfrunta teama unei pierderi şi a consecinţelor acesteia, nu putea înfrunta responsabilitatea. Şi totuşi, a nu risca nimic înseamnă a nu câştiga nimic. In viaţa noastră, laşitatea nu se raportează numai la bunurile materiale peste care şedem, precum cloşca pe ouă, dar, spre deosebire de aceasta, noi... nu „clocim" nimic! Se raportează la viaţa noastră, în întreaga sa complexitate, cu toate împrejurările pe care le trăim. Pentru a fi siguri că trecem nevătămaţi prin viaţă, ne ascundem într-un turn de fildeş, ne zăvorâm mintea, ne înăbuşim imaginaţia, ne învârtoşăm inima, devenim insensibili pe cât de mult ne stă în putere, fiindcă, mai presus de orice, ne este frică să fim răniţi, loviţi - şi devenim în cel mai bun caz precum acele mici organisme marine care, fragile şi vulnerabile, secretă o cochilie tare care le apără, dar care, de asemenea, le întemniţează într-o armură tare de coral, care le ucide încetul cu încetul. Siguranţa şi moartea se întrepătrund. Numai riscul şi nesiguranţa sunt compatibile cu moartea.

Prin urmare, laşitatea este sluga necredincioasă şi duşmanul nostru cel dintâi. Dar oare nu ne sfătuieşte Hristos, în două pilde (Lc. 14, 28-32), să fim înţelepţi şi să nu ne înhămăm la ceva ce nu putem dobândi? Care este deosebirea dintre sluga nevrednică şi noi, pe de-o parte, şi oamenii înţelepţi şi cu luare aminte care trebuie să fim, după dorinţa Sa? Deosebirea constă în două lucruri. Oamenii descrişi de Hristos sunt doritori, nerăbdători, gata să rişte. Ei au un spirit cutezător şi întreprinzător, care nu este înăbuşit sau sufocat de consideraţii prudente. Işi măsoară puterile înfruntând necazurile ce se abat asupra lor şi acţionează având o viziune realistă a vieţii, ceea ce este şi aceasta o formă de ascultare şi smerenie. Duhul lor se avântă către Cer; ei sunt pregătiţi să se numere în rândul celor ce „iau împărăţia prin străduinţă", „care îşi pun viaţa" pentru prietenii lor sau pentru Dumnezeul lor. Sluga care a fost izgonită de stăpânul ei nu dorea să-şi asume nici un risc; ea a ales ca mai degrabă să nu se bucure de ceea ce primise decât să se primejduiască prin pierderea talantului.

Iar aici ne confruntăm cu un alt aspect al pildei: de ce era ea (de ce suntem noi) atât de înfricoşaţi? Fiindcă avem aceeaşi viziune despre Dumnezeu şi viaţă pe care sluga o avea despre stăpânul ei: „Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău" [Mt. 25, 24-25]. Il defăimează pe stăpânul său aşa cum noi îl defăimăm pe Dumnezeu şi viaţa noastră. „Ştiam că eşti aspru. Care mai era rostul să încerc? Ia-Ţi ce este al Tău!" Dar ce este al lui Dumnezeu? Putem găsi răspunsul, aşa cum am zis, în pilda banului de dajdie. Ce este al Lui este tot ceea ce avem! Când îi dăm ceva înapoi sau El ia ceva înapoi - nimic nu este lăsat fie nouă, fie de noi. Aceste două gânduri sunt exprimate în Evanghelie: „Luaţi de la el talantul şi aruncaţi-o pe această slugă neroditoare în întunericul cel mai din afară; de la el care nu avea, se va lua chiar şi ceea ce avea".

Aceasta este chiar fiinţa lui, realitatea lui, sau aşa cum spune Luca, „ceea ce i se pare că are", adică talantul pe care l-a ascuns, l-a lăsat nefolosit, pe care l-a luat şi de la Dumnezeu, şi de la om. Cuvintele lui Hristos se împlinesc astfel în cel mai tragic chip: „Din cuvintele tale vei fi găsit drept, şi din cuvintele tale vei fi osândit". Oare nu a spus sluga, oare nu spunem noi: „Ştiam că eşti om aspru"? Insă, nu mai avem nici o nădejde? Avem, într-adevăr! Şi ea se întemeiază pe avertismentul Domnului, care este, la rândul său, o făgăduinţă: „Cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi", şi: „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi", pe care Sfântul Pavel o accentuează astfel: „Cine eşti tu, ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade". Toate aceste paragrafe sunt în mod limpede ilustrate într-o altă pildă rostită de Hristos, cea a slugii rele de la Matei 18, 32-35: „Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca şi tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi eu am avut milă de tine? Şi mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria. Tot aşa şi Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta - fiecare fratelui său - din inimile voastre".

Şi totuşi nu doar fiindcă suntem răi şi laşi faţă de Dumnezeu şi faţă de viaţă nu suntem noi pregătiţi să stăm înaintea judecăţii lui Dumnezeu. Capitolele 24 şi 25 de la Evanghelia după Sfântul Matei, împreună cu analogiile lor, ne oferă mai multe indicii.

Antonie de Suroj Mitropolit

Reflectii. O calatorie duhovniceasca, Editura Doxologia

Cumpara cartea "Reflectii. O calatorie duhovniceasca"



Pe aceeaşi temă

30 Octombrie 2015

Vizualizari: 2955

Voteaza:

Pilda talantilor 5.00 / 5 din 1 voturi.

Cuvinte cheie:

Pilda talantilor

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Viata omului - darul lui Dumnezeu
Viata omului - darul lui Dumnezeu Cu adevărat, viața este un dar de la Dumnezeu, de care noi trebuie să ne bucurăm cu toată ființa noastră! Viața trebuie trăită în Dumnezeu și pentru Dumnezeu. Începem existența noastră prin această viață pământească pentru o vreme oarecare, orânduită de 12.00 Lei
Alfabetul fericirii vesnice
Alfabetul fericirii vesnice Este foarte greu să definim fericirea, ca de altfel viața, iubirea etc. Fericirea nu se definește, ci se trăiește intens, ființial. Fără de Dumnezeu nu poți fi fericit. Ziua fără de soare este întuneric, adică noapte. Atunci când apare soarele pe cer, tot 25.00 Lei
Cuvant despre pocainta
Cuvant despre pocainta Prezenta ediție unește într-un singur volum două lucrări deosebit de frumoase, al căror subiect este, în esență, același: mântuitoarea pocăință. Cea dintâi carte este o sinteză asupra experienței practice, duhovnicești, a pocăinței, pe baza Sfintelor 70.00 Lei
Strigatul din oglinda
Strigatul din oglinda E greu când toate-ncep să se încline,În așteptarea zilei cea din urmă.Și-n miezul negru-al soarelui din tineUn vierme, întruna, scurmă și scurmă.Un misterios dicteu: te subțieziCum scândura-nșelată de talașii sterpi.Și te-nlănțuie vedenii: niște șerpi 25.00 Lei
Consultatii gratuite. Despre sensul vietii si ce ramane dupa noi
Consultatii gratuite. Despre sensul vietii si ce ramane dupa noi Suntem arhitecții propriei eternități prin fiecare gând și fiecare faptă care aduce lumină celorlalți. Aceasta este busola morală necesară într-o lume care a uitat să se oprească și să privească cerul. Acum 50.000 de ani, specia noastră a încetat să mai 60.00 Lei
Leacuri manastiresti. Alifii, infuzii, tincturi, siropuri si alte remedii naturale
Leacuri manastiresti. Alifii, infuzii, tincturi, siropuri si alte remedii naturale „Leacuri mănăstirești” este un tezaur de tămăduire ce reunește peste 120 de rețete naturale culese de Mariana Borloveanu direct din liniștea chiliilor mănăstirești. Acest volum tămăduitor transformă darurile din „farmacia lui Dumnezeu” în remedii 70.00 Lei
Retete pentru trup si suflet din bucataria manastirii
Retete pentru trup si suflet din bucataria manastirii Maica Tecla binecuvântează masa ta cu peste 90 de rețete desprinse din inima mănăstirii Văratec. De la numeroase rețete de post, simple și hrănitoare, mâncăruri pentru mesele în familie și preparate tradiționale din carne, până la rețete din pește, precum 65.00 Lei
Drumul spre Golgota. Despre minunea pe care am trait-o la Ierusalim
Drumul spre Golgota. Despre minunea pe care am trait-o la Ierusalim Pe Danion Vasile îl admir și pentru sinceritatea sa. Sinceritate în trăirea credinței ortodoxe. Virtute mică, de la sine înțeleasă, ați putea zice, dar care în lumea noastră, dominată de mercantilism și obsesie pentru statut și imagine socială, a devenit 20.00 Lei
Demonul amiezii. Akedia, raul ascuns al timpurilor noastre
Demonul amiezii. Akedia, raul ascuns al timpurilor noastre Cei mai mulți dintre contemporanii noștri habar nu au ce anume înseamnă akedia. Puțini sunt cei care știu că tradiția a identificat-o cu „demonul amieziiˮ cel atât de temut de către cei ce trec prin faimoasa „criză a vârstei de patruzeci de aniˮ. Și 41.23 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact