Muntele Sinai a devenit general cunoscut, in particular in Europa, odata cu raspandirea faimei si cultului Sfintei Ecaterina. Simeon Metafrastul a contribuit din plin la popularizarea vietii Sfintei in randul mirenilor cand, in sec. X, a scris despre “martiriul marei mucenite si in numele lui Hristos biruitoarei Sfanta Ecaterina”.
Invatata fecioara de neam ales, a studiat la cele mai renumite scoli ale vremii sale filosofia, retorica, poezia, muzica, fizica, matematica, astronomia si medicina. Frumusea ei si vastele cunostinte dobandite, originea sa aristocratica si caracterul nobil, nu au impiedicat-o sa-L accepte pe Iisus Hristos, “mirele ceresc”, primind botezul crestin.
Cand la inceputul secolului al IV-lea imparatul Maximian i-a persecutat pe crestini, Sfanta Ecaterina l-a acuzat public pe imparat de idolatrie si a marturist fara frica credinta crestina. Pentru a o convinge, imparatul a chemat cincizeci de filosofi pentru a discuta cu aceasta si a-i contrazice argumentele sale crestine. Incercarea lor insa a fost sortita esecului iar ei, impreuna cu mai multi apropiati ai imparatului, au crezut in Hristos. Cand Maximian a constientizat zadarnicia eforturilor sale, a apelat la tortura. A poruncit sa fie trasa pe roata insa nici groaznicele torturi nu au ucis-o pe sfanta, aceasta fiind intr-un final decapitata. Potrivit traditiei, trupul sau a fost luat de catre ingeri si dus pe varful Muntelui Sinai.
Mucenicia Sfintei Ecaterina si legatura sa cu Manastirea Sinai au devenit cunoscute in Europa Apuseana atunci cand Simeon Metafrastul a dus moastele sfintei la Rouen si Treves, in Franta. Faima sfintei s-a raspandit cu repeziciune in Europa iar Manastirea Sinai a devenit cunoscuta ca Manastirea Sfanta Ecaterina. Daruri generoase erau trimise la Sinai si numeroase terenuri au fost donate manastirii de catre tarile europene. “Niciun sfant nu a fost mai iubit in Apus decat Sfanta Ecaterina”.
Pictori precum Fra Angelico, Correeggio, Rubbens, Titian si Murillo au imortalizat pe panza scene din viata si martiriul Sfintei Ecaterina.
Cultul sfintei si iconografia s-au raspandit deasemenea in Rasarit. Ea era infatisata in vesminte imparatesti, purtand coroana, si fiind inconjurata de obiecte ce fac referire la intelepciunea sa si martiriul sau: un condei (pana de scris), un glob, carti si o roata. Pe langa acestea, iconarii bizantini au adaugat reprezentari ale Muntelui Sinai, Muntelui Horeb si Muntelui Sfintei Ecaterina. Un mare numar de icoane ale Sfintei, adesea inconjurate cu icoane in miniatura din viata si mucenicia sa, sunt pastrate in prezent in manastire.
Moastele Sfintei Ecaterina au fost asezate inca de timpuriu intr-un sicriu din marmura. Acest element este mentionat intr-un jurnal de calatorie din 1231. In 1688 familia regala din Rusia a trimis o racla din argint, un dar al Tarilor Rusiei, asa cum arata inscriptia scrisa cu caractere chirilice, insa sfintele moaste au ramas in racla din marmura.
Din perioada bizantina tarzie pana in secolul al XX-lea, oriunde si oricand Manastirea Sinai a infiintat un metoc acesta a primit hramul Sfanta Ecaterina. Cel mai cunoscut metoc al Manastirii Sfanta Ecaterina a fost cel din Heraklion, Creta, fiind vizitat de numeroare personalitati ale Bisericii, vietii artisitice si literare.
Radu Alexandru
-
Icoane din Manastirea Sfanta Ecaterina
Publicat in : Religie -
Manastirea Sfanta Ecaterina
Publicat in : Biserica in lume -
Pelerin la Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai
Publicat in : Reportaj -
Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.