Daca unora dintre noi ne-ar parea nefiresc, ca o biserica, fie ea si monument istoric, cum este Biserica Sfantul Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, sa fie in patrimoniul Eparhiei Argesului si Muscelului, pe teritoriul careia se afla, trebuie sa aratam ca potrivit Legii, orice biserica, cimitir, capela, casa parohiala, monumente istorice bisericesti, troite, cruci de piatra si de lemn, fac parte din inventarul patrimonial al Bisericii.
De aici pornind ajungem si la Biserica Sfantul Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, care a fost ctitorita de Basarab I Intemeietorul, Nicolae Alexandru si ceilalti domnitori basarabi. Se stie, pentru oricine are putina cunoastere in domeniu, ca orice Altar ctitorit nu se face pentru a fi doar locas de vizitare, ca orice monument istoric si de arta, ci si de inchinare, mai ales.
Niciodata, nici nu le-a trecut prin cap domnitorilor, boierilor si alti ctitori de biserici, ca Altarele inchinate Domnului sa fie doar de simpla vizitare si explicarea unor ghizi.
Potrivit actelor ctitoricesti si pomelnicelor din adanc de veacuri nu s-a gasit niciodata nicio mentiune ca sfintele ctitorii bisericesti au fost facute pentru a fi declarate muzeu. In pomelnicele ctitoricesti se regasesc asezati cronologic pentru sfanta pomenire, in amintirea celor care le-au ctitorit, asa cum este si Biserica Sfantul Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Sigur ca in decursul veacurilor monumentele istorice in general si cele bisericesti au avut nevoie de restaurari si consolidari, au mereu cat vor tine veacurile. Asa s-a intamplat si cu Biserica Domneasca despre care este vorba. Asupra trupului ei din cauza timpului si a cutremurelor si a altor razboaie, s-au facut reparatii, consolidari, si restaurari de pictura, dupa cum se arata in documentele vremii.
Ceea ce este de reamintit, este faptul ca aceasta biserica, potrivit actelor din arhiva, care se pot vedea, a fost biserica parohiala, pana in anul 1953, cu preot, inventar si slujbele permanente potrivite oranduielilor ortodoxe.
Cand se faceau reparatii pe timp indelungat, uneori cu zeci de ani, cum bine se stie, si argesenii au fost martori, biserica nu a mai putut fi folosita in scopurile religioase pentru care a fost ctitorita de sfintii voievozi basarabi.
La aceasta s-a adaugat si perioada ateismului comunist, care se bucura mult atunci cand inceta slujba la vreo biserica sau era parasita pentru restaurari interminabile sau parasita pur si simplu, intrand in inventarul statului in chip nedrept.
Cunosc cateva monumente istorice bisericesti din Curtea de Arges, care pana la venirea mea in zona, zaceau in praf si pustiire, cum bine se stie: Biserica Drujesti si Batusari, pe care le-am oranduit spre restaurare si slujba. Pentru mine, ca slujitor pe aceste plaiuri, era o mare mahnire sa vad trei biserici in care nu se savarsea Sfanta Liturghie. Ateismul bantuia pe la usa bisericilor!
Cred ca toti crestinii ortodocsi din Curtea de Arges si din Eparhie au aceeasi mahnire vazand in pustiire de slujire Sfintele Altare, ctitorite de stramosii nostri!
Noi luptam impotriva crizei religioase, a crizei de rugaciune, meditatie si cumsecadenie din ograda noastra, dar si pentru a avea crestinii, spatii potrivite pentru savarsirea indatinatelor randuieli spirituale ortodoxe.
Toate sfintele altare din nobila cetate a Argesului, precum si de pe intregul cuprins al Eparhiei Argesului si Muscelului trebuie sa aiba candela aprinsa permanent pentru sfintii ctitori care nu au ignorat credinta in Dumnezeu.
Ei ne vegheaza si sunt bucurosi ca osardia lor plina de evlavie este impartasita de urmasii lor, care suntem noi si cei de azi, si cei care vor veni dupa noi in veacul veacurilor.
Daca cineva ar avea vreo mahnire pentru ca in Biserica Sfantul Nicolae Domnesc se fac indatinatele rugaciuni pentru ctitorii basarabi, le punem la inima o ipostaza ca aceasta:
Daca m-as duce la Casa de Cultura, din Curtea de Arges, sa-i spun directorului Mitrofan Cristian, cam asa:
- Domnule director, de azi sunt eu aici stapan. Te rog sa-ti iei talpasita. Ce mi-ar zice domnul Mitrofan, stupefiat de asa vorbe traznite?
El mi-ar zice:
- Episcope, mai incolo e locul dumitale, de cult, biserica, altarele, aici poti veni ca si cetatean, sa te pui pe folclor, poezie si traditii romanesti! Asa da replica, dar si minte limpede. Stia omul ce spune. Fiecare cu casa lui: cel cu cultura in casa lui de cultura; cel cu muzeul in muzeul lui, cel cu altarul in Altar!
Astfel incapem toti, fara sa ne incalcam pragurile cu drept de stapanire, pentru ca nu-i nimic al nostru personal, totul pentru folos obstesc.
Oricine dintre noi stie ca o casa parasita se darama incet-incet, din cauza pustiirii, a nelocuirii, numai are duhul omului, ca sa o sustina. Orice asezamant cu usile incuiate si neaerisit prinde mucegai si pustiirea se arata, cum vedem case si institutii, care au usile cu lacat si ferestrele batute in cuie.
Cu atat mai mult, o biserica in care nu se savarsesc rugaciuni si slujbe indatinate, isi pierde duhul Domnului Dumnezeu, acea biserica devine o cladire ca oricare alta, din ziduri si cu pictura.
Ori, ateii tocmai asta faceau: transformau bisericile in muzee, cluburi, piscine, sali de sport, depozit de materiale, staule de vite si alte oratanii, cum am gasit si eu unele dintre monumentele istorice pe plaiurile pe unde am lucrat, in aceasta tara.
Cred ca se vor lumina si cei care sunt bantuiti de alte ganduri si ambitii.
Sper sa ne vindecam mai repede racilele trecutului si sa nu murim vatamati de ideologii care nu-si aveau rostul si nici locul pe la noi.
Sfantul Nicolae, ocrotitorul Altarului sau Domnesc din Curtea de Arges, azi, ne da semn ca cei in cauza au facut un lucru bun, care-i cinsteste ca buni argeseni crestini si romani, iubiti de domnii basarabi, pentru ca in ctitoria lor se vor face rugaciuni de pomenire si cinstire, asa cum ei au dorit!
+ P.S. Calinic Episcop al Argesului si Muscelului
-
Necredinta cea buna a lui Toma
Publicat in : Duminica Tomei -
Caderea in necredinta
Publicat in : Credinta -
Necredinta - o optiune morala, nu un calcul gresit
Publicat in : Morala
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.