
Luni, 19 februarie, incepe Postul Sfintelor Pasti. Sunt persoane care isi propun sa nu manance nimic cateva zile, altii sa pastreze tacerea cat mai mult timp, evitand relatiile cu semenii pentru o vreme. Sunt si alte tipuri de performanta pe care anumiti crestini doresc sa le obtina in acest post. Insa, se pierde din vedere ca nu de astfel de performante avem nevoie, ci de iertare, bunatate, rugaciune, de ceea ce aduce cu adevarat o imbunatatire duhovniceasca.
Infranarea de la anumite mancaruri este partea exterioara a postului. "Daca postesti numai de bucate, spune un tropar din vremea Triodului, iar pacatele nu le parasesti, te asemeni cu viclenii diavoli, care niciodata nu mananca". Sau altul: "Sa postim post bine placut Domnului. Postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsa acestora este postul cel adevarat si bine primit".
Exista riscul ca oprindu-ne doar la schimbarea regimului alimentar, la reducerea cantitatii de hrana, sa ajungem sa ne punem in evidenta. Ori acest lucru arata existenta omului mandru din noi. Sub chipul binelui, postim aspru, cautam sa fim laudati, mentionati, luati drept exemplu. Dar acest gand isi are radacina in slava desarta. Sa nu cautam lauda de la semeni pentru faptul ca suntem tacuti sau mari postitori. Iata ce frumos exprima parintele Serafim Popescu adevarul ca nu trebuie sa iesim cu nimc in evidenta: "Sa traiesti in lumea asta ca si cum n-ai fi, iar cand mori, sa-ti simta toti lipsa".
Retineti, este important sa postim, dar trebuie sa fim cu mai multa luare aminte la modul in care facem acest lucru.
Adrian Cocosila
-
Infranarea in viata zilnica
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Infranarea
Publicat in : Editoriale -
Infranarea
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.