
De multe ori omul nu mai este cu luare aminte la pacatele sale. Si pentru ca nu le mai cunoaste, le poarta cu sine si acest lucru il face sa nu progreseze in viata duhovniceasca. Sfintii Parinti ne recomanda sa notam caderile noastre pentru spovedanie sau sa mergem de indata la duhovnic sa marturisim caderea ca sa primim tamaduire.
Sfantul Ioan Gura de Aur marturiseste intr-o scriere a sa: "In fiecare zi pacatuim, fara sa tinem minte pacatele savarsite; dar daca dam cativa banuti unui sarac, rasturnam lumea cu fapta noastra. Asta-i cea mai mare nebunie… Vistierie sigura a faptelor bune este uitarea faptelor bune".
Uitarea faptelor bune nu inseamna lipsa lor, ci lauda cu ele. “Daca vrei sa arati lumii o fapta buna, nu te lauda, si atunci te-ai aratat a fi mai mare. … Nu strica deci, prin ingamfare si lauda ostenelile tale! Nu-ti pierde sudorile! Nu alerga in zadar! Nu-ti irosi toata munca, dupa ce o viata intreaga te-ai ostenit! Stapanul stie mai bine decat tine faptele tale! El nu trece cu vederea nici un pahar cu apa pe care l-ai dat. Pentru ce vorbesti mereu de faptele tale cele bune si mi le pui necontenit in fata ochilor? Nu stii ca daca te lauzi, nu te mai lauda Dumnezeu? Si, dimpotriva, daca te smeresti, nu inceteaza a te lauda inaintea tuturor… Daca spui ca esti plin de fapte bune, le-ai pierdut pe toate. Dar daca spui ca nu esti bun de nimic, ai ajuns folositor, chiar daca n-ai facut nici o fapta buna. De aceea, este de neaparata trebuinta sa uitam toate faptele bune… “ (Sfantul Ioan Gura de Aur)
Ca sa intaresc aceasta invatatura despre neluarea in seama a laudelor pentru faptele bune, voi aminti de momentul in care un frate ajunge la avva Macarie Egipteanul pentru un cuvant de invatatura. Sfantul Macarie il trimite de doua ori in cimitir: o data sa certe mortii, iar a doua oara sa-i laude. Si fratele a invatat ca nici cand i-a laudat si nici cand i-a certat, nu a primit niciun cuvant din partea lor. Asa trebuie sa fim si noi in fata nedreptatilor si a laudelor, precum mortii.
Sa ne intareasca Dumnezeu in toata lucrarea cea buna, iar atunci cand suntem laudati pentru anumite fapte bune, e bine sa avem in fata pacatele noastre, spre smerire.
Adrian Cocosila
-
Smerenia
Publicat in : Duminica Vamesului si a Fariseului
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.