Sfantul Grigorie Palama, traitor al secolului al-XIV lea, un calugar atonit, devenit arhiepiscop al Tesalonicului, intemeietor al misticii isihaste, se opune intru totul devierii de la Sfanta Traditie. In gandirea sa omul este superior ingerilor. Omul este o fiinta complet, asezata in fruntea creaturilor, lucru ce este conferit de dualitatea trup-suflet. Pe de alta parte superioritatea omului reiese si din faptul ca aceste a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu. Un inger este ,,lumina secundara“ un vestitor si un slujitor. Ingerul nu poate crea nimic, Dumnezeu creaza totul ,,din nimic“

Conditia omului este una superioara, prin atribuirea chipului lui Dumnezeu. El are datoria de a deveni impreuna creator cu Dumnezeu, iar pe de alta parte trebuie sa-si manifeste in creatie sfintenia prin mijloacele propriului trup. Demnitatea regala a omului devine conditie de slujire a lui de catre ingeri.

Intruna din omiliile sale, Sfantul Grigorie Palama precizeaza astfel unul dintre telurile intruparii: ,,A venera trupul, asa incat duhurile orgolioase sa nu aiba indrazneala de a crede ca sunt mai de pret decat omul“. Acest text inalta un imn neasteptat spiritului creator al omului.

Hristos vine pentru a vindeca ,,patologia pacatului“, singura vinovata de nerodirea paradisului, care va rodi in cele din urma, in imparatia lui Hristos. Mantuirea este momentul in care Dumnezeu il salveaza pe om din caderea pacatului. In Sfintele Evanghelii, procesul de mantuire ne este prezentat ca un act de tamaduire, de vindecare, avand ca tratament credinta: ,,credinta ta te-a mantuit“. Dar, asa cum considera Sfatul Grigorie Palama, vindecarea aceasta suporta o curatire a fintei prin asceza, printr-o restaurarea initiala a chipului lui Dumnezeu si transfigurarea firii umane.

In sens scripturistic, creatia este asemanata cu bobul de grau. Lumea este creata in timp, neimplinita germinal, daca ne referim in termeni agricoli, avand drept scop perpetuarea conlucrarii dintre om si Dumnezeu, conlucrare realizata pri profetii Vechilui Testament si desavarsita in Noul Testament de Hristos-omul si urmasii acestuia.

Sfantul Grigorie de Nyssa spune ca prin firea sa, omul este destinat acestei slujiri, el fiind ,,o partitura muzicala, un imn minunat dedicat atotputerniciei creatoare“. Si tot el adauga: ,,Slava ta, Hristoase, este omul pe care l-ai asezat ca poet al stralucirii Tale“ Acesta este completat de gadirea Sfantului Grigorie Palama: ,,Iluminat inca de pe pamant, omul se minuneaza intru totul. El se intrece, in cantari neancetat, cu puterile ceresti; ca un inger pe pamant, el conduce faptura intreaga spre Dumnezeu“.

Mantuitorul Hristos ii da omului posibilitatea de a actiona, fapt care este efectul decisiv al Tainei Mirungerii. Sfantul Grigorie de Nyssa insista asupra puterii omenesti de a stapani. Omul este rege, este preot este profet si toate acestea datorita harismelor sale, sau daca este sa folosim un termen poetic, omul este un demiurg.

Purificata prin asceza, marea dragoste este de fapt destinul omului. ,,Tandretea ontologica“ pe care marii mistici precum Isaac Sirul, Sfantul Macarie Egipteanul, dar si altii o arata oricarei creaturi este insotita de un mod iconografic de a contempla gandul divin dincolo de transparenta lumii, de a patrunde in ,,cochilia cosmica“, pana in,, samburele sensului“. Acesta este izvorul specific Ortodoxiei care, asa cum spune Sfantul Clement Alexandrinul, dupa Dumnezeu-fiecare om este ca un Dumnezeu.

In chip Euharistic, considera Sfantul Maxim Marturisitorul : ,, dumnezeiescul Stapan ii hraneste pe oameni cu gnoza scopurilor ultime ale acestei lumi“. Imaginile din pildele evanglelice, sau materia cosmica a Sfintelor Taine, nu sunt intamplatoare. Pana si lucrurile cele mai simple corespund unui scop foarte precis.

Darurile si harismele hotarasc vocatia omului: aceea de a construi o existenta umana demna de a sluji lui Dumnezeu. Aceasta nu se poare intemeia decat pe slujirea pe care, Sfanta Scriptura o vede ca pe un act de vindecare, un semn de restaurare a echilibrului dintre om si Dumnezeu. Este comuniunea tuturor oamenilor adaptata noutatii absolute si dorintei supreme despre care ne vorbeste Apocalipsa.

Gandirea Sfintilor Parinti traseaza o gandire filosofica asupra creatiei si asupra omului si sacerdotiul acestuia in lume.

Preot David Marian, parohia Nuntasi, Constanta

• Demnitatea omului
  Publicat in : Editoriale