
Jurnalul unui copil nenascut
1 iunie
Este o frumoasa zi de vara, soarele inaltamdu-se incet si sigur pe bolta cereasca. In aceasta dimineata am plecat intr-o calatorie care, sper sa aiba multe amintiri frumoase. Sunt insotit de numerosi prieteni, care mai decare zglobii şi mai fericiti. De fapt suntem intr-o competitie, intr-un concurs care are drept premiu o viata noua.
Iatama ajuns la destinatie, intr-un loc placut si primitor unde probabil, am sa-mi petrec cele mai frumoase zile din viata mea. De fapt aceasta este prima zi, o zi in care Dumnezeu m-a trimis sa aduc bucurie şi fericire in aceasta lume.
14 iunie
Zilele trec greu pentru ca sunt singur, dar incerc sa ma fac remarcat. Caut cele mai bune mijloace prin care sa ma fac auzit. Sunt atat de mic şi am atat de mult spatiu… Imi place sa ascult tot ceea ce se intampla in jurul meu. De fapt nici nu s-au intamplat prea multe in aceste cateva zile pe care mi le-am petrecut in burtica mamei mele.
Ups! Am spus mamei mele. Oare ea stie ca eu ma aflu aici. Cred ca are sa se bucure enorm de mult cad o sa ma descopere. Eu cred ca ma va iubi si va fi la extrem de fericita, pentru ca asa era in prima zi din viata mea.
De fapt, daca am o mama ar trebui sa am si un tata. Sunt atat de nerabdatori sa-i cunosc pe amandoi.
30 iunie
Timpul trece si iata ca am inceput sa cresc. Am facut deja treizeci de zile. Nu s-au intamplat prea multe in aceasta perioada, doarcateva lucruri neinsemnate. Simt ca sunt plimbat de colo-acolo, iar mama am impresia ca nu se simte prea bine. Oare ce se intampla cu ea? Oare o fi bolnava? Pare sa fie mai obosita de la o vreme si merge tot mai des la baie…
Poarta o discutie cu cineva pe un ton mai ridicat. Sper sa nu fie nimic grav…
5 august
Astazi am fost la farmacie. Parca asa se muneste in lumea voastra. Mama a vorbit cu cineva, parea ingrijorata.Se aude iarasi aceeasi voce aspra. Oare cine o fi? Am inteles ca noi, pe langa parinti mai avem frati sau surori. Dar … eram sa uit, cei mai bucurosi sunt bunicii, ei se bucura cel mai mult de noi, astia mici….
10 august
Astazi am deschis pentru prima data gurita si peste un an o sa am cel mai frumos zambet. Cu buzele mele catifelate am să-i dau tatalui meu un pupic pe obraz. Dar stai…inima mea incepe sa se auda din ce in ce mai tare.
15 august
Cresc in fiecare zi cate putin, putin si….iarasi putin. Am descoperit ceva fermecator: am doua maini si doua picioare. Mai am si altceva…dar nu stiu ce…?Cu aceste manute o voi strange pe mama in brate, iar cu aceste doua picioruse voi fugi atat de tare incat tata nu ma va prinde.
17 august
Astazi este iar galagie. Iar am fost la…farmacie…la medic, ca cineva incearca sa se uite la mine. Sunt atat de speriat de aceea ma ascund.
18 august
O noua zi o noua aventura. Este mare zarva si simt ca mama este trista. Parca plange.Poate plange de bucure si de fericire. As vrea sa o mangai cu manutele mele si sa-i spun cat de mult o iubesc. As putea sa o fac fericita si sa-i aduc zanbetul pe buze, daca ar vedea parul meu balai, care incepe sa apara pe capusorul meu micut.
Se aude si tata. Are o voce puternica, asa cum au toti barbatii. Vorbeste cu bunica. Eu cred ca se gandesc cum sa-mi puna numele. Daca sunt fetita ma vor numi Maria, iar daca voi fi baietel ma vor numi Teodor.
20 august
Parintii mei s-au trezit devreme. Mergem undeva . Se aud voci, iar acel om care incepe sa ma spioneze. Ma ascund, inima imi tare foarte tare…se intampla ceva…
Tata si mama nu ma iubesc si nu ma vor in viata lor de aceea M-AU UCIS. VA ROG S-AI IERTATI!
Preot David Marian, parohia Nuntasi, Constanta
-
Personalitatea - concept cheie in dezbaterea etica despre avort
Publicat in : Morala -
Suferinta post-avort
Publicat in : Morala -
'Un avort nu te face neinsarcinata, ci mama unui copil mort'
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.