Parintele Teofil Lefter a fost staret al Manastirii Pangarati, din judetul Neamt, inca din anul 1996. Nascut in data de 7 martie 1959, intr-o localitate din judetul Bacau, si trecut la cele vesnice in noaptea zilei de 2 februarie 2012, parintele Teofil Lefter de la Pangarati s-a aratat oamenilor ca un adevarat parinte si indrumator de suflete.
Parintele Teofil Lefter, staretul de la Manastirea Pangarati
Parintele arhimandrit Teofil Lefter s-a nascut in data de 7 martie 1959, in localitatea Letea Veche, judetul Bacau. In data de 5 august 1986, la varsta de numai 27 de ani, tanarul iubitor de osteneala a imbratisat viata monahala, ca frate, in Manastirea Bistrita, judetul Neamt, unde l-a avut ca duhovnic pe parintele Ciprian Zaharia.
In data de 2 februarie 1987, fiind tuns in monahism, tanarul primeste numele Teofil. In toamna aceluiasi an, parintele Teofil a fost hirotonit ierodiacon, iar in data de 14 octombrie 1987 este hirotonit ieromonah, de catre Inalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si al Radautilor.
In anul 1990, parintele Teofil este trimis la Manastirea Pangarati, din acelasi judet. Aceasta manastire, maret locas de rugaciune zidit de domnitorul Alexandru Lapusneanu, in secolul al XVI-lea, se afla in acel moment intr-o stare jalnica, cladirile sale fiind aproape complet dezafectate; parintele a primit astfel greaua misiune de a ridica din ruina o fosta mareata manastire. In anul 1996, parintele Teofil Lefter a fost numit staret al manastirii, impreuna cu cei cativa frati, el continuand munca la repararea manastirii.
In data de 6 mai 2002, biserica cea veche a Manastirii Pangarati, inchinata Sfantului Mucenic Dimitrie, a fost resfintita de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, pe atunci, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei; totodata, in aceeasi zi, a fost sfintit si locul pentru zidirea noii biserici.
Biserica cea noua a Manastirii Pangarati, ctitorita mai ales multumita eforturilor parintelui staret Teofil, a fost terminata in opt ani de munca fara preget. Pe langa noua biserica, sub staretia parintelui Teofil, s-au mai zidit si corpuri de chilii, clopotnita si alte dependinte. Zidirea celor materiale a mers in paralel cu zidirea celor nevazute, in inima fratilor si a credinciosilor care s-au adunat intotdeauna in biserica cea veche a manastirii.
Noua biserica de la Pangarati ii cinsteste, cu mare bucurie, pe Sfintii Cuviosi Simeon si Amfilohie de la Pangarati, canonizati de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de alti sfinti nemteni, in anul 2008. Sfintirea noii biserici a Manastirii Pangarati a avut loc in ziua de 12 septembrie 2010. In semn de multumire, pentru osteneala de staret si cea de ctitor, patriarhul i-a daruit parintelui Teofil distinctia numita "Crucea patriarhala pentru clerici".
Parintele arhimandrit Teofil Lefter, vrednicul staret al Manastirii Pangarati, a trecut la cele vesnice in noaptea zilei de 2 februarie 2012, odata cu praznuirea Intampinarii Domnului, la varsta de 52 de ani. Depistarea cancerului, in ultimele cateva luni de viata, a fost dureroasa mai ales pentru ucenicii parintelui, care aveau sa-si piarda parintele iubitor. In data de 2 februarie 2012 s-au implinit 25 de ani de la tunderea in monahism a parintelui Teofil.
Slujba inmormantarii parintelui a fost savarsita in ziua de 5 februarie, imediat dupa savarsirea Sfintei Liturghii, de catre Inalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si al Bucovinei. Mormantul parintelui Teofil Lefter se afla langa noua biserica din Manastirea Pangarati, la care acesta a muncit cu trupul si cu sufletul, spre slava lui Dumnezeu si odihna oamenilor ce se vor inchina intr-insa.
In cuvantarea rostita la slujba inmormantarii, Mitropolitul a spus: "A fost un om care a iubit, deopotriva, viata duhovniceasca si pe cea de ctitorie, incercand sa se imparta intre clipele de rugaciune si cele dedicate administrarii unei manastiri. A fost un iubitor de pustie. Nu de putine ori, chiar inainte de a cadea in boala, imi cerea adesea dezlegare de sarcina administrativa de staret, ca, intr-o buna zi, sa se retraga mai adanc in chiliile pe care le-a construit nu departe de Tarcau, sau aici, in Poiana Sfintilor Simeon si Amfilohie. Totdeauna i-am raspuns: "Parinte, vei fi staret pana la sfarsitul vietii!", nestiind ca momentul plecarii din aceasta lume se apropie. A fost om iubitor de canoane si, in acelasi timp, intelegator fata de omul care cade, care greseste, dar care, prin pocainta, are puterea sa se ridice. A fost un om iubitor de ascultare, avand curaj marturisitor. A simtit nevoia sa marturiseasca adevarul de credinta sau calea cea dreapta, pe care o simtea ca este cea chemata sa defineasca trecerea Bisericii prin aceasta lume."
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.