† C O R N E L I U
prin Harul lui Dumnezeu
EPISCOP AL STRAVECHII EPISCOPII A HUSILOR,

Iubitorului de Hristos cler,
monahilor si monahiilor care si-au inchinat viata lui Dumnezeu
si la toti dreptmaritorii crestini:
Har, mila, pace si iertare de pacate
de la Cel nascut pentru noi si pentru mantuirea (salvarea) noastra,
iar de la noi bucurie si binecuvantare!

Fericita zi a Nasterii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ne-a adunat pe cei iubitori de Dumnezeu si constienti de sensul vietii noastre, sa-L intampinam prin credinta, invitandu-L sa intre in sufletele si viata noastra.

Astazi, cele de Dumnezeu promise, de veacuri asteptate si cu mult dor de prooroci, drepti si sfinti dorite, se implinesc.

Cel nevazut si vesnic ia chip omenesc prin nasterea din Fecioara in timp si din dragoste nesfarsita pentru noi, oamenii, accepta starea de umilinta pentru a innoi si schimba firea noastra. „Cerul si pamantul astazi dupa prooroci sa se veseleasca; ingerii cu oamenii duhovnicesti sa praznuiasca; Dumnezeu in trup S-a aratat celor ce stateau in intuneric si umbra, nascandu-se din Fecioara Maica; pestera si ieslea L-au primit, pastorii Betleemului vestesc minunea; magii de la Rasarit aduc daruri, iar noi sa-i aducem impreuna cu ingerii; slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, ca a venit si ne-a mantuit pe noi din robia vrajmasului“. (Stihira la Litie din Mineiul lunii decembrie).

Aceasta strofa plina de teologie si adanca invatatura ne explica taina sfintei si marii sarbatori a Nasterii Mantuitorului nostru, evocand treptat participarea intregii creatii la acest moment unic al istoriei omenirii, intruparea lui Dumnezeu si venirea Lui pe acest pamant.

Aceasta venire a Lui printre noi a fost pregatita secole intregi prin cercetarea neamului omenesc treptat, etapizat si cu indelunga rabdare, asa cum a rezumat marele Apostol al neamurilor, Sfantul Pavel: „Dupa ce Dumnezeu odinioara, in multe chipuri si feluri a vorbit parintilor nostri prin prooroci, in zilele acestea mai de pe urma ne-a grait noua prin Fiul, prin Care a facut veacurile, Care fiind stralucirea ipostasului Sau tine toate cu Cuvantul puterii Sale“(Evrei 1,1-2).

Secolele omenirii in asteptarea venirii Mantuitorului au fost secole marcate de lupte pentru subzistenta, de navaliri si razboaie, de asupriri si nedreptate, de aceea vazand Bunul si iubitorul de oameni Dumnezeu cum se chinuia omenirea, L-a trimis pe Iisus Hristos Mantuitorul in lume, taina venirii Lui incepand in orasul Nazaret, iar astazi desavarsindu-se in vechiul oras Betleem, care primeste intr-o pestera pe Cel ce a zidit si poarta de grija intregii creatii.

Astazi sa marturisim impreuna cu Sfantul prooroc Isaia: „Prunc S-a nascut noua, un Fiu S-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui Inger de mare sfat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie“ (Isaia 9,5).

Nascandu-se Cel vesnic, Mantuitorul lumii, neamul omenesc la ceruri se inalta, steaua straluceste in noaptea ratacirii si intunericului, pastorii primesc taina credintei, magii ii aduc daruri, iar ingerii cu oamenii vestesc bucuria cea mare ca „poporul care locuia in intuneric a vazut lumina mare, iar celor ce erau in latura si in umbra mortii, lumina le-a stralucit“ (Isaia 9,1).

Ingerul Domnului descopera taina de putini stiuta, dar de Dumnezeu pregatita si omenirii astazi in Betleem aratata: „Nu va temeti, caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, ca vi S-a nascut astazi Mantuitor, Care este Hristos Domnul“ (Luca 2, 9-11).

Deci cele intamplate atunci, le traim in fiecare an, pentru ca ele, cele implinite pentru noi, sunt momente de schimbare si innoire a propriei vieti.

In secolul al IV-lea dupa Nasterea Domnului, Sfantul Ioan Gura de Aur talcuieste apropierea lui Dumnezeu catre noi aratand prin cuvinte dumnezeiesti sensul celor ce astazi in Betleem s-au implinit astfel: „Dumnezeu a venit la noi, Cand S-a aratat pe pamant pogorandu-se din ceruri, Si-a asumat toata indreptarea neamului omenesc, indreptand si innoind firea noastra, unindu-o cu Sine. Caci atunci cand Dumnezeu este impreuna cu oamenii, ei nu trebuie sa se mai teama pentru ca cele vechi s-au risipit, raiul cel dorit se deschide, ingerii coboara pe pamant, noi la ceruri ne inaltam, cetele sfintilor se inmultesc, iar bucuria ia locul jalnicei intristari“ (Cuvant la ziua Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos, tradus din limba greaca de pr. prof. D. Fecioru, Bucuresti, 2002).

Mantuitorul Iisus Hristos vine la noi pentru a ridica neamul nostru omenesc din tragedia instrainarii de Dumnezeu, pe cel ce era in stricaciune, pe cel lipsit de viata dumnezeiasca il innoieste, pentru a deveni faptura noua prin taina nasterii celei de a doua si prin primirea Duhului Celui Sfant.

Iubitii mei frati si surori in Mantuitorul Hristos,
Asa cum rezuma un alt mare Parinte al Bisericii lui Hristos, contemporanul Sfantului Ioan Gura de Aur, Fericitul Augustin: „Nasterea lui Hristos se implineste in ziua in care Adevarul a rasarit fiind purtat in brate de Fecioara Maria. Spre binele cui a venit El in lume intr-o atat de mare smerenie? El S-a aratat pentru tine pe pamant, S-a infasat in scutece, a fost asezat in iesle, El, Care conduce lumea, nu a gasit un loc intre oameni pentru a se naste. S-a nascut din Tatal mai-nainte de veci, fara mama si din mama astazi, fara tata. De ce te minunezi? Nu poti sa intelegi? Ridica-ti gandirea la Dumnezeu si piere cauza minunarii. Crede ceea ce S-a facut! Nu te rusina ca Dumnezeu S-a smerit, ci de acum El va sta deasupra noastra, conducand caile noastre, nu vom mai rataci; mergand prin El, catre El, sa ne bucuram innoind firea si ridicandu-o astfel sa ne inaltam“ (Fericitul Augustin, La ziua Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, J.P. Migne Patrologiae cursus completus, series Latina, tomus XXXVIII, col. 995-1021).

Sensul marii sarbatori pentru noi este sa innoim firea noastra marcata de multe slabiciuni si triste stari nefiresti. Traim la peste 2000 de ani de la cele petrecute atunci si fiecare zi devine pentru multi dintre noi, zi de tristete si grea incercare. Credinta si roadele ei sunt doar forme usoare si ieftine de parelnica religiozitate. Nerecunostinta, rautatea, ipocrizia, minciuna, calomnia sunt promovate si propagate cu nerusinare si iresponsabilitate. Multime mare de oameni batrani si neputinciosi, din nefericire, acum culeg roadele unei totale indiferente si neimplicari in educarea crestina a propriilor copii, in trecut, care se manifesta acum lipsiti de orice sentiment uman, tradand si fireasca lege a recunostintei fata de cei ce i-au nascut si crescut, parasindu-i si uitandu-i definitiv. Durerile acestui popor se vor amplifica atata timp cat el, se va departa de Dumnezeu, de sarbatorile noastre sfinte, de colindul sfant, de recunostinta si de viata izvorata din credinta, care disciplineaza si responsabilizeaza omul.

Anul care peste cateva zile se incheie a fost un an greu cu incercari mari, de la criza economica la cea materiala si morala, care este cauza tuturor crizelor. Un an cu seceta prelungita, cu roade putine, cu scaderea numarului nasterilor de prunci, cu plecarea multor semeni ai nostri din aceasta lume, un an care cere sa ne revenim din starea de indiferenta, necredinta, paganatate si nepasare.

Atata timp cat nu alegem calea vietii, calea Bisericii, care este binecuvantare, mangaiere, incurajare, totul va fi fara sens. Atata timp cat satele noastre vor fi biciuite de patima betiei, din cauza careia saracia, lipsa de educatie, lenea, nepasarea, usuratatea sunt mereu prezente, sa nu ne asteptam la timpuri mai bune. Iisus Mantuitorul ne vorbeste mereu in Biserica Lui, in privirea sfintilor, a copiilor nevinovati, a lacrimilor celor batrani si lipsiti de ajutor, chemandu-ne la implinirea faptei celei bune care ne mantuieste si ne aseaza in vesnica lui imparatie.

Acum, este timpul intoarcerii la Dumnezeu. Inteleptiti-va, curatati-va, apropiati-va de Dumnezeu prin schimbarea propriei vieti, bateti la usa Bisericii Lui si vi se va deschide! Nasteti si cresteti copii in frica lui Dumnezeu. Bucurati-va de glasul primului vestitor al Nasterii Celui vesnic!

Dupa perioada de asteptare prin postul si disciplinarea propriei vieti timp de 40 de zile, astazi sa ne bucuram de sarbatoare! Sa nu uitam pe cel singur si trist, bolnav si parasit, strain si flamand, ci sarbatoarea de astazi sa o prefacem in zi pentru sufletul nostru care trebuie mantuit! Anul 2013 il asezam sub purtatea de grija a lui Dumnezeu, iar noi sa aratam ca suntem crestini dreptmaritori prin fapta si cuvant!

Va doresc tuturor sarbatori binecuvantate, pacea Mantuitorului sa va insoteasca, bucuria Nasterii Lui sa va umple viata, lumina stelei sa va straluceasca adancul fiintei, darurile magilor aduse Lui, sa va fie dar de viata noua spre binecuvantare si mila, de la izvorul milei, intru innoirea vietii!

Catre Hristos Mantuitorul Cel Nascut in Betleem mereu rugator pentru fiecare dintre voi,

† CORNELIU,
EPISCOPUL HUSILOR

.

• Craciunul - Nasterea Domnului
  Publicat in : Nasterea Domnului - Craciunul
• Craciunul pe rit vechi
  Publicat in : Viata liturgica
• Craciunul branduit
  Publicat in : Craciun
• Cu Craciunul la Gioni Teologul
  Publicat in : Editoriale