Un colt de rai... Schitul Sihla
Schitul Sihla, din Tinutul Neamtului, este situat in sud-estul Muntilor Stanisoarei, pe Obcina Sihlei, zona cunoscuta local si sub denumirea de Muntii Sihlei. Pelerinul are de ales una din variantele auto Manastirea Agapia-Sihla 8 km sau Manastirea Sihastria-Sihla 8 km. Pentru drumetie cararile sunt mai scurte Agapia-Sihla circa 5 km sau Sihastria-Sihla 3 km.
Pelerinul ajuns in varful muntelui, la Schitul Sihla, se va trezi in fata unui peisaj tulburator de frumos si salbatic, cu vederi panoramice catre muntii invecinati. Dar cel mai coplesitor va fi sentimentul de maretie a acestor sfinte locuri incarcate de cea mai captivanta si tainica istorie a sihastrilor, unii ajunsi in randul sfintilor, care au vietuit in Muntii Sihlei de-a lungul secolelor.
A te apropia cu smerenie de pestera si chilia unde a sihastrit circa 40 de ani Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla si apoi Cuviosul Elefterie, a drumeti catre Rapa lui Coroi prin locurile ascunse unde au vietuit Cuviosul Pavel Sihastrun sau Sfantul Ioan cel Minunat Episcopul Kievului, a te apropia de casuta marelui duhovnic Parintele Paisie Olaru de la Sihla, a sti ca ai calcat prin locuri sfintite de pasii Parintelui Cleopa de la Sihastria si ai inaltilor ierarhi, iata numai cateva din bucuriile pe care ti le ofera o calatorie pana la Schitul Sihla.
Cei mai multi credinciosi vin insa cu dorinta fierbinte de a primi ajutor prin rugaciune in cele 2 biserici sau la pestera Sfintei Cuvioase Teodora. In acelasi timp fiecare pelerin este dornic sa afle cat mai multe date despre istoria acestor locuri pline de sfintenie.
In trecut, padurile seculare ale Sihlei erau foarte salbatice, pline de desisuri, foarte greu accesibile si lipsite de orice prezenta omeneasca. Doar unii pustnici iubitori de liniste si salbaticiunile padurii se incumetau sa vietuiasca intr-o salbaticie desavarsita si intr-un climat rece si neprimitor.
De-a lungul timpului, nenumaratii sihastri aflati raspanditi prin intinsele paduri dintre Manastirile Neamt, Secu, Sihastria, Agapia, ce duceau pana la Hangu, Durau, Ceahlau, teritoriul recunoscut ca fiind "Athosul Romanesc", au considerat padurile Sihlei ca fiind cea mai "tare pustie". Aici se incumetau sa se nevoiasca doar sihastrii ajunsi pe treptele cele mai inalte de pregatire isihastra, unii ramanand zeci de ani in taina desavarsita.
Aceasta a fost o scurta prezentare a Schitului Sihla si sper ca v-am facut dornici sa vizitati aceste locuri splendide. Veti avea sufletul plin de bucurie si de dragoste desavarsita. Doamne ajuta!
Pocovnicu Larisa-Ioana
Larisa ioana Pocovnicu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.