Predica la Duminica a Cincea dupa Rusalii

Frati Crestini,
Ceea ce deosebeste invatatura Mantuitorului nostru Iisus Hristos de toate celelalte invataturi, este faptul ca ea se potriveste tuturor vremurilor, tuturor locurilor si tuturor oamenilor. De aceea intamplarea din latura Gadarenilor are si astazi aceiasi putere de convingere, aceiasi valoare morala si aceiasi dumnezeiasca lumina.

Astazi, ca si atunci, duhurile necurate, ostasii celui rau terorizeaza lumea. Lupta dintre cer si pamant, dintre spirit si materie, dintre intuneric si lumina, dintre bine si rau, niciunde in Sfanta Scriptura nu este redata mai luminos si mai pe intelesul tuturor ca aici. Cerul isi trimite Fiul sa mantuiasca lumea de cel rau. Lumea obisnuita cu raul refuza darul cerului. La vederea Mantuitorului diavolii se cutremura. Stiau ce-i asteapta.

De aceea se grabesc sa puna la incercare bunatatea lui Dumnezeu si toata maiestria lor diabolica. Iata ce nu s-a mai vazut niciodata: diavolii se roaga. "Daca ne scoti afara, trimite-ne in turma de porci." (Matei 8, 31). Stiau bine ca porcii nu vor rezista muncilor si prapadindu-se toti, stapanii lor vor deveni dusmanii lui Iisus. Si Iisus a stiut acest lucru tot asa de bine si cu toate acestea le-a ascultat rugamintea. Le-a ascultat-o pentru ca sa arate lamurit lumii, ca atunci cand este vorba de scoaterea sufletului din robia satanei nici o jertfa nu este prea mare. Si a mai ascultat-o ca noi sa luam aminte cat este de mester la ispite necuratul si cat de greu este sa te impotrivesti lui.

Iubiti Credinciosi,
Daca Gadarenii ar fi cunoscut aceste adevaruri, de buna seama n-ar fi alungat pe Iisus Hristos din tinuturile lor. De aceia sa nu-I judecam. Intotdeauna si in toate timpurile oamenii au tinut si vor tine la avutul lor. Totusi, fapta lor a fost nesocotita. Credeau ca-si pot orandui singuri viata.

Au fost prea multi pentru aceasta ca sa nu invinga. Prea au fost luati cu repezeala, ca sa se poata dezmetici. Stiau prea putine despre Hristos si prea mult erau legati e pamant, ca sa poata dupa o asa paguba, sa se arate bucurosi de sosirea lui Iisus printre ei. Le era frica de alte pagube pricinuite de Iisus si erau multumiti ca au scapat cu atat. De aceia ei nu I-au cerut lui Iisus altceva decat sa plece. Iisus a plecat, dar a ramas cel vindecat in semn de necontenita mustrare pentru fapta lor nejudecata. A ramas ca un semn de nemarginita bunatate a lui Dumnezeu.

A ramas sa propovaduiasca pe Iisus cel alungat; si multi minunandu-se L-au primit in suflete cu pocainta si cu dragoste. Lumea este prielnica ispitelor. Fara ajutorul lui Dumnezeu oricat ai fi de tare, ispitele te vor birui. De aceea Iisus ne-a invatat sa ne rugam mereu: " Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau." (Matei 6, 13). Cu toata invatatura Mantuitorului si cu toate pataniile de atata indelungata vreme, lumea tot nu s-a cumintit. Gadarenii cei nesocotiti iti au si astazi ucenicii lor. De ce n-am recunoaste ca aproape in fiecare dintre noi traieste un nesocotit din latura Gadarenilor.

Nimeni nu ne poate invinui ca nu-l iubim pe Iisus. Toti il iubim. Cunoastem pe din afara multe din minunile Lui. Ne place sa le povestim si altora. Ba uneori ne si mandrim cu numele de crestin. Dar cand este vorba sa aducem cea mai mica jertfa in numele lui Iisus, fara multa bataie de cap dam bir cu pacatosii.

Daca Gadarenii sunt vrednici de osanda, cu atat mai vartos suntem vrednici noi. Daca pentru ei totusi se mai gasesc unele explicatii, unele motive de iertare, pentru noi nu este nici o scuza. Nu avem scuza, pentru ca noi stim ca oricat ne-am trudi tot nu putem adauga avutului nostru un cot (Matei 6, 27). Nu avem scuza pentru ca Iisus ne-a spus-o raspicat, pentru ca nu este de nici un folos de am dobandi intreaga lume si ne-am pierde sufletul.

Iubitii mei frati,
Patania Gadarenilor sa ne fie exemplu de indreptare. Sa nu ne sprijinim pe propriile noastre puteri, ci sa ne recunoastem slabiciunea chemand in ajutor pe Hristos. In dumnezeiasca lui tovarasie orice ispita nu va fi prilej de desfatare, ocazie de a ne lamuri aurul credintei si a ne primeni sufletul. Cu orice ispita invinsa vom urca o treapta in sus tot mai aproape de imparatia lui Dumnezeu. Amin!

Predica adunata de Iulian Predescu.

• Iadul si diavolul in iconografia ortodoxa
  Publicat in : Pictura
• Diavolul, din furnica ajunge leu
  Publicat in : Pilda zilei
• Poate fi injurat diavolul ?
  Publicat in : Editoriale
• Pact cu diavolul?
  Publicat in : Pilda zilei