Deprinderea de-a rezista la impulsuri dinauntru si dinafara, de-a sti a renunta si a te infrana, este un mod de intarire a vointei foarte insemnat in viata omului. Multi spun: Ce ne mai trebuie, nu este mai simplu si mai sanatos sa-ti exerciti vointa prin activitate decat prin renuntare?
Doar odata traiesti in viata! Aceasta este si o lipsa de caracter. Infranarea, lipsurile, tacerea, indurarea suferintelor inseamna o gimnastica a sufletului astfel ajungand stapan peste patimi, dar nu are nimic de-a face cu o mutra catranita fata de bucuriile senine ale vietii.
Cu adevarat vesel poate fi numai cel care s-a deprins sa zica din cand in cand un NU cu hotarare si sa arate dorintelor lui ca el este stapanul. Numai el se poate lasa in voia bucuriilor vietii cu toata libertatea, deoarece este stapan pe sine si pentru dansul placerile si-au pierdut primejdiile care ameninta pe cei nevolnici, fara caracter, prefacandu-le bucuria in suferinta, in mustrari de cuget si nimicire de sine.
Viata adevarata inseamna mai ales a ajunge domn peste puterile intunericului si nimic nu-i mai mohorat decat sufletul unui om care nu s-a desprins sa se disciplineze pe sine.
Sufletele de stapani sunt vesele, sufletele de robi sunt ursuze.
Sfanta Evanghelie ne zguduie sufletul caci ne vorbeste mereu despre acea zi cumplita, care va insemna ultimul act al istoriei omenesti. Ziua imparatiei lui Dumnezeu: ”A carui imparatie nu va avea sfarsit.”
Trebuie sa ne stergem mai bine ochii cei sufletesti, sa putem vedea, sa desfundam urechile, ca sa auzim aceasta Evanghelie fiindca in acele clipe de groaza nu vom sta ca la teatru sa privim, ci ne vom descoperi pe noi insine in fata judecatorului la judecata din urma, in mijlocul nesfarsitului nr de impricinati,ori la dreapta Lui cu dreptii,ori la stanga Lui cu pleava, cu caprele.
Si va veni prin surprindere.
Oamenii vor manca si vor bea, se vor insura si se vor marita,pana ce deodata, ca un hot ce vine noaptea, va veni judecata ca sa ne cheme pe toti la raspunderea faptelor noastre.
Domnul Hristos a binevoit sa ne descopere semnele care vor fi inaintea judecatii, si le vedem cu totii astazi,uitati-va in jur: credinta incet incet parca se stinge;oamenii au ajuns la cel din urma grad de stricaciune; criza economica a adancit greu buzunarele; anticrist=satana intrupat= inseala pe oameni neincetat in diverse moduri si minuni mincinoase si persecuta crestinii; popoarele se distrug prin razboaie, foamete,ciuma, ce pustiesc pamantul; cutremurele care au inghitit orase si sate intregi sau inundatiile care au rupt echilibrul lumii.
Deci sa avem grija de acest hot care va veni cand nimeni nu stie, ca sa prinda pe toti in rautatea si nelegiuirile lor, va fi ca un Stapan al casei, care fiind plecat departe, la intoarcere gasesti hotul in casa.
Lumea se va desparti, cum desparte un pastor oile de capre. Ce minunata comparatie si adevarata!
Capra este simbolul desfranarii. Care ati vazut in ”Cartea oglinda inimii omului”, impreuna cu porcul, cu sarpele si cu diavolul se afla si capra acolo in inima-simbolul desfranarii.
Asadar, in acea vreme, nici frumusetea, nici averea, nu vor mai fi cautate, caci amar va fi in toata lumea, va plange cerul de jalea oamenilor.
Sa ne fie mila de sufletul nostru.
Sa ne apucam sa lucram ptr Domnul si sa facem fapte bune care ne duc in ceruri. El acolo sus ,ne face o casa fiecaruia dintre noi, dar cu materialul nostru pe care-l dam pe pamant, adica faptele noastre pe care le facem, acesta e materialul.
Dupa ce e gata casa, focul va decide daca va ramane acea casa in picioare sau nu.
E timpul pocaintei, e timpul lacrimilor, al plangerii ! Sa ne ridicam caci acum avem prilejul cel mai bun.
Florentina
andriesei florentina
-
Infranarea in viata zilnica
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Infranarea
Publicat in : Editoriale -
Infranarea
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.