Inaltarea Domnului, Ispasul si Ziua Eroilor

Inaltarea Domnului, Ispasul si Ziua Eroilor Mareste imaginea.

 

Praznicul Înălțării Domnului este la 40 de zile de la Înviere, întotdeauna în joia saptamâni a şasea după Paşti.

În această zi, Mântuitorul Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor, minune la care au luat parte Apostolii și doi îngeri. Îngerii le-au vorbit apostolilor despre cea de-a două venire a lui Hristos. Există obiceiul creștinesc în această zi, ca toți creștinii să se salute cu „Hristos s-a înălţat!” şi afirmația „Adevărat s-a înălţat".

Se spune că, după Înviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor săi pe Muntele Măslinilor, i-a încredințat de puterea Sa și le-ai dat ultimele învățături. Apoi a mancat alaturi de ucenici, așa cum făcuse odinioară, înainte de moartea și Învierea Sa. Dupa 10 zile, Duhul Sfânt s-a se pogorât peste ucenici, le-a dăruit putere și înțelepciune divină pentru a merge în lume și a transmite Cuvântul lui Dumnezeu, după Sfânta Scriptură. În Comunitatea ortodoxă, această sărbătoare poartă numele de Rusalii și marchează momentul în care se anunța a doua venire a lui Hristos, întocmai ca și Înalțarea, având la dreapta și la stânga Sa doi îngeri luminoși.

Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălțat la cer.

„Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer.

Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare, L-au slăvit pe Hristos Mântuitorul omenirii.” - Luca: 24,51-53

Deşi sărbătoarea are o bază biblică şi s-a prăznuit de timpuriu, mărturii scrise despre însemnătatea Înălțării avem doar din secolele III – IV. Sărbătoarea a devenit de o importanță deosebită după ce Sf. Împărăteasă Elena, mama Sf. Constantin cel Mare, a construit o biserică somptuoasă pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se prăznuia cu mare fast.

Tradiții și superstiții la Înălțarea Domnului - Paștele Cailor

Potrivit credinţei ortodoxe, de Înălțarea Domnului se practică obiceiuri ca la Înviere. Se înroşesc ouă și se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti, iar când se ciocnesc, se rostește ritualic: „Hristos S-a înălţat!” și „Adevărat S-a înălţat!”

Înălţarea Domnului este ultima zi când se mai consumă ouă roșii. Ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii, se duc la biserică ca să fie sfinţite de preot şi se împart celor nevoiași.

Însă, pe lângă ouăle roşii, creştinii mai obişnuiesc să împartă: cozonac, pască, pâine și vin. Tradiţia spune că de la Paşti până la Înălţarea Domnului, sufletele morţilor ajung în Rai pentru că Cerurile sunt deschise.

În unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, existând concepția că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării.

Se spune ca Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțare, iar cei care mor în aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.

Tot în această zi se împart pentru morti, bucate și și băutură ca la Paști: brânză, ceapa verde, ouă roșii, pâine și vin. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, în altele cu frunze de tei sau nuc, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

În această zi nu se împrumuta sare și nu dă foc din casă, pentru ca altfel toata casa va vui și va mai fi spor în casă.

În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării, seara, se pun frunze de pelin la ferestre și la uşi.

Tot în acaestă zi, vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de duhuri rele și boli.

De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, rostind în ritual: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, teiul.

Conform unei legende, la Nașterea lui Iisus, caii au făcut gălăgie nechezând, iar Fecioara Maria i-a blestemat să nu se mai sature decât în ziua Înălțării. De aceea Înălțarea Domnului mai este cunoscută și sub denumirea de Paștele Cailor.

Ispas - martorul ascuns

În popor, Înălțarea se mai numeşte Ispas - numele martorului ascuns. Tradiţia spune că Ispas era un cioban care s-a ascuns după o stâncă și a urmărit minunea Înălțării, tăcut şi uimit. Mai apoi a povestit familiei și cunoscuților cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, existând credința că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri.

În ajun de Ispas, gospodinele coc pască şi vopsesc ouă roşii, pe care a doua zi, la Înălțarea Domului, le dau de pomană pentru cei adormiți. Timp de zece zile după Înălțare, până la Rusalii, credincioşii se vor saluta cu „Hristos a înviat!” și „Adevărat a înviat!

Ziua Eroilor

De Înălțarea Domului, în bisericil se face pomenirea eroilor morţi pe câmpurile de luptă, pentru ca sufletele lor să se bucure de ajutorul Mântuitorului înălţat la cer. În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării, seara, se pun frunze de pelin la ferestre şi la uşi, ca şi în paturi. este și Ziua Eroilor, ridicati la ceruri prin jertfă spre binele omenirii, este prăznuită în aceeași zi - Înălțarea Mântuitorului.

„Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. În această zi, în toate bisericile din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul vremii pe toate câmpurile de luptă pentru demnitate, credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului." - Creștin Ortodox

În această sărbătoare, după Sfânta Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.

Astfel, la ora prânzului, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară, potrivit orthodoxwiki.org.

Înălțarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului ca omul a fost creat pentru vesnicie, caci Fiul nu Se înfățișează Tatălui nu numai ca Dumnezeu, ci și ca Om.

Prin Înălțarea Sa, Mântuitorul nu arată doar unde trebuie să ajunga omul, prin credință, ci se face cale și-i dă putere să ajungă la această stare.

De pe tronul dumnezeiesc al slavei, Mântuitorul sălășluiește în inima celor care Îl iubesc, înțelegând legământul dintre om și Divinitate. Hristos s-a înălțat spre înălțarea sufletească a fiecărui credincios.

Cinzecimea, Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile


În a 50-a zi de la Înălțarea Mântuitorului - Duminica Mare - creștinii prăznuiesc Rusaliile, sărbătoarea Cinzecimii sau Pogorârea Duhului Sfânt, una dintre cele mai importante sărbători creștine, ca cea de Paști și de Crăciun.

Sărbătoarea este celebrată la 50 de zile după Paște și la 10 zile după Înălțarea Domnului, atât la creștinii ortodocși, cât și la cei catolici. Rusaliile ortodoxe din 2022 sunt prăznuite în 20 iunie, - Duminica Mare sau Troița - dar se prăznuiesc și în 21 iunie (luni - prima zi a săptămânii viitoare), fiind zi liberă prin hotărâre de Guvern.

De Rusalii este cinstită coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (în Faptele Apostolilor) acest eveniment a avut loc în ziua Rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la Învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime. Se duc la Biserică, frunze de nuc, semnificând limbi de foc - simbolul sub care s-a pogorât Sfântul Duh.

Tradiții și superstiții de Rusalii

În Duminica Rusaliilor, preotul şi enoriașii din comunitate merg pe câmp şi săvârşesc sfeștania, când se stropesc semănăturile câmpului cu Agheasmă Mică.
Conform tradiției, de Rusalii se dă de pomană, în vase de lut, cireșe și liguri de lemn.

Spălatul pe picioare este un alt obicei practicat în sudul României.

În multe zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii, există obiceiul „spălatului pe picioare” cu pelin, la copii - simbolul purității. Se continuă ritualul, se așează copii la masă și li se dă orez cu lapte. Se crede că această practică are rolul de a aduce sănătate și bunăstare și de a feri gospodăria de spiritele rele.

Adresez tuturor cititorilor, salutul creștinesc:

Hristos s-a înălțat!

Sărbătoari binecuvântate!

Maria Filipoiu
 

 

Despre autor

Maria Filipoiu Poet Maria Filipoiu

Colaborator
149 articole postate
Publica din 13 Octombrie 2014

Pe aceeaşi temă

30 Mai 2022

Vizualizari: 1284

Voteaza:

Inaltarea Domnului, Ispasul si Ziua Eroilor 5.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Stefan PopaPostat la 2022-06-01 18:43

    Înălțarea Domnului sau Ispasul este o singură sărbătoare. Hristos s-a înălțat!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE