In viaţa copilului există două lumi: familia şi ceea ce se află dincolo de uşa casei. Lumea exterioară este de neînţeles. Ea sperie prin forţa, stihia, vrăjmăşia sa. în acelaşi timp, copilul îşi doreşte să arunce o privire în această lume, iar cu timpul chiar să plece în călătorii îndepărtate. In perioada prunciei aceste două sentimente - teama şi curiozitatea - se pun în echilibru. Apoi dorinţa de a cunoaşte lumea şi de a se cufunda în ea devine mai puternică. Aşa se întâmplă în mod normal. Are loc separarea - despărţirea psihologică de părinţi, creşte socializarea, adică asimilarea rolurilor sociale, deprinderea de a comunica, cunoaşterea lumii şi experienţa sinelui în lumea aceasta.
In percepţia copilului cele două lumi sunt unite în mod normal printr-o punte - de nădejde, trainică, sigură. Această punte este tatăl. Copilului îi este dificil să îşi asume riscul de a păşi singur în lumea exterioară, este mult prea înspăimântător! Dar cu susţinerea tatălui, simţindu-i mâna puternică şi iubitoare, copiii se decid să facă paşi curajoşi. Tatăl nu doar descoperă lumea, el îl introduce în ea, i-o face cunoscută, îi explică regulile vieţii şi a interacţiunii cu oamenii, ceea ce nu este mai puţin important, îşi prezintă copilul lumii.
In cultura aristocratică a Rusiei exista un moment în viaţa fetelor care se numea „primul bal". Un fel de iniţiere feminină. O introducere în clubul vieţii laice, în clubul mireselor, în clubul lumii adulte. La acest prim bal, potrivit tradiţiei, fata venea însoţită de tatăl ei. în cultura rurală tatăl îşi mărita fata, adică era o „punte" şi un „garant" între familie şi noua lume a rudelor fetei.
Pe băiat tatăl îl introducea în lume făcându-i cunoştinţă cu tovarăşii de idei, colegii, tovarăşii de muncă, precum şi cu rivalii şi vrăjmaşii săi. Băieţelului şi adolescentului îi este greu să înţeleagă de unul singur această lume, iar a descoperi întreaga diversitate a ei fără tată este de-a dreptul imposibil. Ideea de a răzbate de unul singur fără susţinerea tatălui este o idee bolnăvicioasă, caracteristică orfanilor!
Individual, fără participarea tatălui, tânărul descoperă lumea inadecvat, denaturat. Tatăl nu este numai călăuză prin ţinutul necunoscut al lumii. El este liderul, păstorul (unul ce are putere), căpetenia, ocrotitorul. Cea mai reuşită şi cea mai statornică experienţă pe care bărbatul o foloseşte ulterior în viaţa sa este cea pe care a dobândit-o sub ocrotirea tatălui.
Tatăl îi descoperă copilului nu o singură lume, el îi descoperă lumi: natura şi diversitatea ei - prin călătorii şi drumeţii, societatea - prin cunoştinţe şi evenimente publice, lumea tehnicii şi a meseriilor - prin implicarea copilului în propria muncă.
Odată, traversând o localitate rurală, am văzut un adolescent care conducea prin câmp un tractor. Alături stătea tatăl care corecta mâna lipsită de experienţă a plugarului. Aşa a fost dintotdeauna: tatăl îl introduce pe adolescent în lumea muncii, unde mai târziu tânărul va însuşi meserii proprii. Insă la acea vreme el va avea deja experienţa susţinerii, experienţa faptei curajoase şi riscante la adăpostul sigur al puterii şi autorităţii tatălui.
Descoperirile lumii pot fi diferite. Experienţa copilului depinde de spaţiile pe care i le-a descoperit tatăl. Unul merge în drumeţii, altul se pricepe bine la construcţia autoturismelor. Lumea în care îl va introduce tatăl va fi pentru copilul maturizat obişnuită şi sigură. Acolo însă unde nu a existat un tată, omului nu-i va fi comod. Asta nu înseamnă că în lumea necunoscută el nu va avea succes. Insă acest succes îi va cere mult efort. Dimpotrivă, în lumea în care primii paşi au fost făcuţi cu tata, omul se adaptează mai uşor şi cu mai mult succes.
Ne putem da seama dacă omul are sau nu experienţa uceniciei de la propriul tată după viaţa lui. Cei lipsiţi de tată arată mai bănuitori, încordaţi, belicoşi. Bărbaţii sfioşi, nesiguri şi indecişi, de regulă, de asemenea nu au experienţa unei relaţii pozitive cu tatăl. Femeile care nu au avut asemenea experienţă capătă cu greu încredere în bărbaţi şi îşi aleg parteneri pe care pot să-i controleze, adică lipsiţi de independenţă şi indecişi.
Probabil aţi observat deja că nu vorbim defel despre rolul mamei în cunoaşterea lumii. Insă şi mama „învaţă". Care este diferenţa?
Mama te învaţă, în primul rând, cum să supravieţuieşti; în al doilea rând, cum să ai grijă de tine; în al treilea rând, te iniţiază în relaţiile emoţionale („Iţi place de ea?", „Cu el trebuie să fii mai amabilă."), te învaţă ce e frumuseţea şi bucuria.
Tatăl te învaţă reguli, colaborarea, dezvoltarea, aspectul funcţional şi succesul (uneori - concurenţa). Mama învaţă să iubeşti şi să-ţi rânduieşti viaţa.
In realitatea rusă există un eveniment care arată gama întreagă de diferenţe dintre tată şi mamă - executarea serviciului militar. Dacă ar fi după voia mamei, fiul n-ar mai merge deloc în armată. Dar dacă tot merge, mama îl povăţuieşte să aibă grijă de gât, să poarte şosete călduroase etc. Dar, cel mai important, să-i scrie cât mai des (căci trebuie să controleze cumva situaţia).
Pe tată îl interesează mai mult relaţiile cu tovarăşii. Tatăl îşi povăţuieşte fiul după ce reguli să se călăuzească în relaţiile cu superiorii, precum şi cu cei egali lui. El îi explică fiului regulile şi normele morale. Pentru tată cel mai Îngrozitor lucru este atunci când fiul nu face faţă în armată pentru mama - atunci când se îmbolnăveşte. Pentru tată este mai important să-şi înveţe fiul să slujească în armată, pentru mama - să trăiască.
Pentru personalitatea fiecărui om lipsa de paternitate înseamnă neştiinţa de a-şi organiza relaţiile de serviciu, neştiinţa de a-şi corecta greşelile, de a stăpâni (inclusiv pe sine) şi de a se supune autorităţilor. Cei mereu răzvrătiţi sunt oamenii lip- siţi de tată sau personalităţile infantile.
Protoiereul Andrei Lorgus
Darul tatalui, carte despre paternitate; Editura Egumenita
Cumpara cartea "Darul tatalui, carte despre paternitate"
-
Sfaturi pentru educatia copilului
Publicat in : Religie -
Copilul in mijlocul ispitelor
Publicat in : Editoriale -
Video-copilul
Publicat in : Editoriale -
Copilul, bun la toate?
Publicat in : Editoriale -
Bona trebuie sa aiba credinta
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.