Lectura este un mijloc de comunicare a valorilor culturii universale, dar şi o hrană spirituală care ajută mult în viaţa duhovnicească şi în lupta cu patimile. O lectură bine aleasă îl determină pe om să mediteze la adevărurile esenţiale legate de viaţă şi de moarte.
Sf. Scriptură e „cartea de căpătâi” a creștinului, de aceea se recomandă citirea zilnică a cel puţin unui capitol din Evanghelie. „Lectura Sfintei Scripturi e o lucrare duhovnicească în sensul că Duhul Sfânt luminează intelectul pentru ca astfel, să poată cuprinde sensurile profunde ale textelor pe care le abordează” (Sabino Chiala, „Isaac Sirianul – asceză singuratică şi milă fără sfârşit”, Edit. Deisis, Sibiu, 2012, p. 160).
Sf. Paisie Aghioritul afirmă că Sf. Scriptură este singura carte în cuvântul căreia, de fiecare dată când o citim, Iisus Hristos este prezent. El îndeamnă credincioşii să se lumineze, studiind cărţi care explică cuvintele scripturistice, pentru că acestea sunt cuvintele care dau sănătate duhovnicească. Cel care cercetează în fiecare zi cuvântul lui Dumnezeu, rămâne neatins de atacurile păcatului. Evanghelia însă trebuie să devină pentru noi viaţă, adică să participăm la durerea celuilalt. Atunci Sf. Scriptură devine „arsenalul” cel mai bun al creştinului.
Omul contemporan preferă lectura fără a mai pune în lucrare cele citite: „Din nefericire, în vremea noastră s-au înmulţit cuvintele şi cărţile, dar s-au împuţinat trăirile, pentru că oamenii au cedat duhului lumesc, care urmăreşte numai lucrurile uşoare şi fuge de osteneala trupească. Adică, cei mai mulţi dintre noi se odihnesc în multa citire, şi mai puţin sau deloc în trăire. Doar ne minunăm de sfinţii luptători ai Bisericii noastre, fără să le înţelegem osteneala, ca să-i iubim şi să fim mişcaţi de dorinţa jertfelnică de a le urma” (Paisie Aghioritul, „Mica Filocalie”, Edit. Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 8). Omul „duhovnicesc” vieţuieşte după Sf. Evanghelie şi nu poartă discuţii savante. Lectura cărţilor duhovniceşti este o nevoință bună, dar mult mai bine este ca omul să pună în lucrare cuvântul lor, să vieţuiască potrivit învățăturii lor.
Cuviosul Paisie îi sfătuiește pe cei tineri: „Pentru adunarea minţii tale, mai ales în rugăciune, precum şi pentru întărirea sufletului tău, îţi este absolut necesară citirea Noului Testament şi a cărţilor ajutătoare ale Sfinţilor Părinţi pentru a-l înţelege. Nu citi încă Vechiul Testament, ca să nu te vatămi, deoarece nu te afli încă într-o stare duhovnicească bună şi îl vei înţelege greşit. Mai târziu însă, când vei ajunge la nepătimire, toate te vor ajuta şi mişca sufleteşte, căci acum nici vârsta ta nu te ajută” (Paisie Aghioritul, „Epistole”, Edit. Evanghelismos, Bucureşti, 2005, p. 27).
Ca şi cărţi duhovniceşti de mare folos, Părintele Paisie recomandă: „Vieţile Sfinţilor”, „Patericul”, „Everghetinosul”, „Scara”, „Războiul nevăzut”, „Lavsaiconul”, precum şi scrierile ascetice ale Sf. Efrem și Sf. Isaac Sirul, despre care spune că, deşi sunt pentru cei sporiţi, totuşi îi ajută şi pe începători să intre pe făgaşul vieţii duhovniceşti.
Gheron Paisie afirmă că toate aceste cărţi ale Sf. Părinţi încălzesc sufletul şi dau râvnă în nevoinţă. Totodată ele aduc şi multă smerenie, atunci când ne comparăm cu Sf. Părinţi și vedem măsura lor duhovnicească. Referitor la copii, Părintele Paisie Aghioritul susţine că cititul „Sinaxarelor” are un mare folos, întrucât îi ajută să dobândească deprinderile bune.
Înainte de a începe citirea din Sf. Părinţi, Cuviosul Paisie recomandă cel puţin două minute de rugăciune, pentru ca Dumnezeu să lumineze mintea şi astfel să poată înţelege sensurile dumnezeieşti. Dacă timpul de studiu nu este suficient, nu trebuie să ne grăbim pentru a termina capitolul început, deoarece scopul lecturii este să urmăm, prin nevoinţe, petrecerea Sfinţilor. Părintele Paisie mai sfătuiește ca în casă să fie o linişte corespunzătoare pentru citit, o atmosferă de chilie, întrucât favorizează cunoaşterea de sine. Dar, ca să ne fie de folos, cărţile patristice trebuiesc citite cu smerenie, atenţie şi rugăciune, pentru că duhul Părinţilor se face sesizabil doar prin duh.
În acelaşi timp, Cuvioşia sa nu era de acord cu lectura cărţilor cu conţinut greu de înţeles, mai înainte de a dobândi maturitatea duhovnicească necesară. Totodată interzicea prezenţa în cameră a unor „reviste murdare”, pentru ca tânărul să nu fie îndemnat de vrăjmaş să se uite prin ele. De asemenea, Sf. Paisie era împotriva lecturii cărţilor sau tipăriturilor cu subiecte bisericeşti controversate, care alungă liniştea, precum şi a cărţilor „nesărate” ale unor scriitori contemporani.
Scrierile nu trebuiesc doar citite ci şi cercetate cu multă atenţie, întrucât cultivarea minţii este tot atât de necesară ca şi hrana pentru trup. Cel care citeşte fără să aprofundeze, se aseamănă celui care „mâncă fără să digere”.
Cercetarea de sine, aşa cum spune Sf. Paisie Aghioritul, este cea mai folositoare dintre toate. Omul poate să studieze multe cărţi dar, dacă nu se cercetează pe sine, tot ceea ce citeşte se pierde. De aceea este important ca fiecare să se cunoască pe sine, altfel este robit de patima mândriei. „Un om cultivat este acela care îi cunoaşte pe ceilalţi, însă înţelept este cel care se ştie bine pe sine. Primul pas spre cunoaştere este ca cineva să-şi înţeleagă propria ignoranţă. Ca să aprecieze însă mărimea ei, trebuie să cerceteze mult şi de toate. Astfel, cu cât studiem mai mult, cu atât descoperim neştiinţa noastră” (Paisie Aghioritul, „Mica Filocalie”, p. 134).
Mesajul Sf. Paisie Aghioritul răzbate peste timp în mod clar: să nu adunăm material didactic fără a pune în lucrare cuvintele de învățătură. Ceea ce am auzit sau am citit, să lucrăm duhovniceşte.
Sorin Lungu
Sorin Lungu
-
Lectura duhovniceasca ca medicament
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Predica la Duminica Sfintilor romani, a II-a dupa Rusalii
Publicat in : Duminica Sfintilor Romani -
De ce sa-i citim pe sfinti
Publicat in : Editoriale -
Prevenire pentru cei ce citesc cartile duhovnicesti si doresc sa dobandeasca rugaciunea lui Iisus
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.