Marturisire si participare in cadrul Sfintei Liturghii

Marturisire si participare in cadrul Sfintei Liturghii Mareste imaginea.

La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie mulțumim lui Dumnezeu Tatăl, deoarece ne-a dat pe Unicul Său Fiu pentru a ne răscumpăra din căderea în păcat și din moarte.

Astfel, nu doar ne amintim de lucrarea răscumpărătoare a Fiului lui Dumnezeu sau doar Îl pomenim pe Mântuitorul Iisus Hristos.

Noi toți împreună mărturisim și participăm, prin lucrarea Sf. Duh, la Moartea, Învierea, Înălțarea, Șederea Domnului de-a dreapta Tatălui și la cea de-a doua slăvită Venire a Mântuitorului nostru.

Pentru părintele Andrei Scrima, Patima şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos constituie „prima liturghie” din istoria Bisericii. De aceea, orice Sf. Liturghie recapitulează și săvârșește pe viu taina curățitoare și transfiguratoare a evenimentului pascal, adică „răstignirea ascetică, coborârea prin rugăciune în iadul neştiinţei şi învierea prin comuniunea euharistică” (Andre Scrima, „Biserica Liturgică”, Edit. Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 8).

Părinţii bisericeşti au vorbit de nenumărate ori despre om, ca persoană liturgică. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este tocmai parcursul firesc al omului spre mântuire, ca îndumnezeire prin harul Sf. Duh sau asemănare de Dumnezeu.

Și nu oricum, ci urmând pildei de viață a Mântuitorului Iisus Hristos, învățăturii Sfinților Apostoli, mărturisirii Sfinților Martiri, a Sfinților Părinți și a Părinților bisericești, toate adunate ca zestre mântuitoare în învățătura Sfintei Biserici.

Toată creaţia se sfinţeşte prin Dumnezeiasca Liturghie, prin prezenţa personală a Domnului Iisus Hristos. Sfânta Liturghie este cea care ţine lumea, de aceea este înfricoşător ceea ce Dumnezeu ne-a dat nouă nevrednicilor.

Mărturia lui Dionysios Farasiotis, un ucenic al Sf. Paisie Aghioritul, autorul cărții „Marii iniţiaţi ai Indiei şi Părintele Paisie”, vorbește de la sine despre lucrarea sfințitoare a lui Dumnezeu:

„Asadar, odată, în timpul Sfintei Liturghii, mergând să mă împărtășesc cu Dumnezeieștile Taine, mi s-a întâmplat un lucru dincolo de orice așteptare.

Îndată ce am primit Sfânta Împărtășanie în gură, L-am simțit pe Hristos Însuși înlăuntrul meu. Mi-a cuprins în întregime trupul, sufletul, toată ființa. S-a unit cu mine mai strâns și mai intim decât orice comuniune posibilă între doi oameni. Sângele Lui a devenit una cu sângele meu, iar Trupul Lui una cu trupul meu”.

Totuşi, acela care nu-L iubeşte pe Dumnezeu, chiar dacă ar participa la o nesfârşită Liturghie, s-ar plictisi şi ar suporta cu greu această stare.

Sf. Paisie Aghioritul spunea că atunci când se săvârşeşte Sf. Liturghie, trebuie ca de fiecare dată să existe cineva care să se împărtăşească, pentru că scopul principal al Dumnezeieştii Liturghii este împărtăşirea credincioșilor, măcar a celor puţini care sunt pregătiţi. Toate rugăciunile se adresează tuturor celor ce se vor împărtăşi. De aceea, cel puţin unul trebuie să se împărtăşească.

Fireşte, se poate întâmpla ca nici unul să nu fie pregătit. Asta e altceva. E bine însă să se împărtăşească măcar un copil mic şi chiar un prunc.

Şi dacă nu se află nimeni, atunci Liturghia rămâne numai ca să se împărtăşească preotul şi să se pomenească numele credincioșilor. Dar asta să fie o excepţie şi nu o regulă (Sf. Paisie Aghioritul, „Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan”, Edit. Publistar, Bucureşti, 2000, pp. 305-306).

De asemenea, Sf. Paisie Aghioritul spunea că nu este corect ca preotul să nu vrea să liturghisească, pentru a nu se obişnui cu această atitudine.

Este ca şi cum ar spune: Nu merg regulat la rudele mele, ca să mă primească mai bine atunci când voi merge. E nevoie însă de pregătire sufletească și trupească.

Sfânta Liturghie nu trebuie întreruptă atunci când se întâmplă ceva în timpul săvârşirii ei. Preotul n-o poate lăsa neterminată orice s-ar întâmpla. Şi război de s-ar anunţa, trebuie s-o săvârşească. Şi duşmanii să vină afară de biserică, preotul va căuta numai să se grăbească puţin, ca s-o termine. Va ajuta Dumnezeu să o ducă până la capăt. Dar trebuie să avem încredere în Dumnezeu și să nu ne temem.

Sfânta Împărtăşanie vindecă și sfinţeşte doar pe cel care se ostenește. Cum să-1 ajute însă pe unul care nu se nevoieşte? Ce să schimbe Iisus Hristos, dacă însuşi omul nu dorește să se schimbe?

Sorin Lungu

Despre autor

Sorin Lungu Sorin Lungu

Colaborator
127 articole postate
Publica din 18 Ianuarie 2018

Pe aceeaşi temă

15 Ianuarie 2019

Vizualizari: 484

Voteaza:

Marturisire si participare in cadrul Sfintei Liturghii 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

sfanta liturghie

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE