Mintea omului dupa caderea in pacat

Mintea omului dupa caderea in pacat

Dumnezeu a creat trupul nostru nestricăcios, așa cum vom şi învia întru Hristos, iar sufletul nepătimitor.

Prin căderea omului în păcat, sufletul s-a umplut de patimi, iar trupul a devenit asemenea dobitoacelor. Chiar dacă sufletul este viu, prin „suflarea” lui Dumnezeu: „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Fc. 2, 7), totuși păcatul îl desparte de Dumnezeu și îl lipsește de harul Sf. Duh, adică de viaţa adevărată, motiv pentru care sufletul „moare”, deși omul continuă să trăiască însă mai mult la nivel biologic, trupesc.

Mintea se rupe la rândul ei de inimă și se face contrară conștiinței sufletului. Atunci când mintea omului uită de dreptatea lui Dumnezeu, ea începe să se războiască cu aproapele și să se miște împotriva firii.

Când mintea are gândul lui Hristos, ea devine cu totul fără chip şi fără formă. Mintea are libertatea şi puterea de la Dumnezeu să urmeze binelui şi să se împotrivească răului. Dacă înclină însă spre păcate și patimi, atunci ea învrăjbește puterile sufletului, care se pervertesc.

După căderea în păcat a omului, mintea s-a întunecat de patimi, despărțindu-se de lumina harului divin, iar cuvântul s-a alipit de întunericul minţii, nemaifiind în stare să exprime realitatea.

Astfel, mintea trufaşă s-a înstăpânit asupra sufletului, arogându-și rolul de „conducător”, devenind sursa manifestărilor patologice, alimentate permanent de egoism și aroganță. Se cunoaște că mândria se manifestă parţial şi la nivelul trupului, dar cel mai intens la nivelul duhului sufletesc şi al gândurilor minții.

Din această cauză, marea dramă a căderii omului în păcat este psihopatia minţii, prin care subconştientul păcătos, apărut ca urmare a pervertirii raţiunii, luptă permanent să ia locul conştiinţei sufletului. Mintea se teme de lumina conştiinţei, tocmai pentru a nu-i descoperi minciuna de sine.

Se poate lesne observa că trăim într-o societate dominată de cultul minții, o minte absolutizată ca posibilități și ca putere. Însă nu ne dăm seama că o minte lăsată de capul ei, care se opune conștiinței sau glasului lui Dumnezeu din noi, poate aduce numai dezastre la nivelul întregii civilizaţii omenești.

Cea mai înrădăcinată prejudecată a noastră este identificarea propriei persoane cu mintea. Trebuie să reținem bine acest adevăr: noi nu suntem ceea ce gândim! Ba mai mult, atunci când mintea ajunge să stăpânească peste toate aspectele vieţii personale, se transformă într-un „monstru”, care poate distruge viaţa şi în final, să se autodistrugă.

Identificându-ne cu mintea noastră, fără să știm creăm și hrănim un „eu” fals, altul decât chipul nostru adevărat, înrădăcinat în adâncul fiinţei. Astfel ajungem să ne temem că dacă nu mai gândim, atunci încetăm să mai existăm sau pierdem falsa identitate creată de minte, cu care ne-am obișnuit și la care nu vrem să renunțăm. De aceea suntem dispuși să facem orice compromis, să acceptăm chiar și durerea, numai să nu pierdem sinele contrafăcut.

De fapt acest „eu” fals, această „mască”, ne dă un sentiment de neîmplinire, de gol sufletesc, de lipsă de valoare. Și atunci încercăm să dobândim cu orice preț lucruri din exterior (bani, avere, poziție socială, etc.), mergând până la a ne identifica cu ele, tocmai pentru a crește stima și importanța de sine în ochii noștri și ai lumii. Astfel, dacă am o mașină marcă străină, o facultate sau două, o funcție cât mai înaltă, dacă sunt cunoscut și apreciat de ceilalți....(aici se pot adăuga multe, rămâne ca fiecare să le identifice), atunci sunt „cineva”.

Cu toate aceste eforturi, de-a dreptul „sisifice” uneori, sentimentul de gol interior nu dispare, nici cel de nemulțumire și de nefericire. Pentru că mintea ne-a creat o falsă identitate, pe care o alimentează permanent cu gânduri ancorate în trecut și cu speranțe ori griji legate de viitor, un trecut care nu se mai întoarce și un viitor care n-a venit și nu ne aparține.

Mintea este sinele fals ce ne conduce viaţa atunci când conştiinţa noastră nu e trează, în încercarea de a se elibera de temeri ori de sentimentele de neîmplinire și lipsă.
Dacă am trăi într-o deplină acceptare a vieții noastre, și nu ar mai exista contradicții între dorințele, aşteptările minţii şi între ceea ce este real, atunci starea conflictuală și drama interioară ar înceta în mare parte.

Mintea încearcă să ne convingă că viața noastră e în regulă, deși mai vechile tipare mentale şi emoţionale ne fac să ne simţim în continuare rău.

Psihologii au arătat că repetând zi de zi anumite scenarii ale minții, care ne atribuie o identitate falsă, ajungem la o deformare a realității prezente.

Toate formele de frică (anxietate, stres, disconfort) sunt produse de proiecția minții în viitor şi de insuficienta trăire a clipei prezente, în timp ce sentimentul de vinovăţie, regretul, tristeţea sunt urmarea lipsei de iertare și de împăcare cu trecutul.

A trăi clipa prezentă e totuna cu a simți prezența lui Dumnezeu, o dată ca rugăciune: „Rugați-vă neîncetat” (I Tes. 5, 17) și apoi ca lucrare, de orice natură ar fi ea, înfăptuită spre slava Domnului: „De aceea, ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi” (I Co. 10, 31).

Dacă mintea nu este echilibrată de conştiinţă, atunci sentimentul de neîmplinire va creşte în intensitate, întrucât problemele minţii nu pot fi rezolvate prin minte.

De aceea mistica isihastă vorbește despre coborârea minții în inimă, despre unirea lor și întâlnirea tainică cu Domnul Iisus Hristos în „biserica” sufletului curățit de patimi și luminat de harul Sf. Duh.

Mintea este cea care prin concepte, reprezentări, judecăţi... ne izolează de propria persoană, de aproapele, de natura înconjurătoare şi de Dumnezeu.

Într-adevăr, dincolo de minte, adică în adâncul ființei noastre, se află Împărăția lui Dumnezeu (Lc. 17, 21), o Împărăție a Iubirii, a bucuriei, a păcii lăuntrice, a frumuseții neasemuite...Rămâne ca fiecare dintre noi s-o căutăm și s-o descoperim.

Sorin Lungu

Despre autor

Sorin Lungu Sorin Lungu

Colaborator
264 articole postate
Publica din 18 Ianuarie 2018

Pe aceeaşi temă

10 Mai 2019

Vizualizari: 2023

Voteaza:

Mintea omului dupa caderea in pacat 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact