Introducere la Cărţile I-II Paralipomena
Iniţial, în textul ebraic original, aceste două scrieri alcătuiau o singură Carte. Despărţirea au operat-o traducătorii alexandrini ai Septugintei. Ulterior, Fericitul Ieronim le tratează, în Vulgata, tot ca două căiţi, fără însă a le secţiona. Odată cu Biblia Rabinică tipărită de Daniel Bomberg (Veneţia, 1517), şi textul ebraic adoptă împărţirea scrierii în două Cărţi. In ce ne priveşte, prezentăm comentariile la ambele Cărţi într-un singur volum, dată fiind unitatea acestora, atât în ce priveşte autorul (necunoscut), cât şi a scopului lor.
Biblia Hebraica numeşte cărţile Dibre ha-iamim (alef beth) şi le plasează la sfârşit, ca ultime Cărţi ale Bibliei. Dibre ha-iamim s-ar traduce prin Fapte ale zilelor sau, mai pe scurt, prin Cronici.
Septuaginta plasează Cărţile imediat după cele ale Regilor, şi le numeşte Paralipomenon, de la verbul paralipo- a omite, înţelegându-se că s-ar reda aici cele ce au fost omise în Cărţile Regilor. Insă doar într-o mică măsură se justifică titlul acesta, autorul nedorind să completeze Cărţile Regilor, ci urmărindu-şi propriul scop, diferit, în bună măsură, de al acelora..
Vulgata preia denumirile de până la ea, numind Cărţile (Cartea) Liber Dabreiamim id est Verba Dierum qui graece dicitur Paralipomenon. Aşezarea Cărţilor este tot după acelea ale Regilor.
Ediţiile româneşti intitulează Cărţile fie /-// Cronici, fie /-// Paralipomena, plasându-le întotdeauna după Cărţile Regilor.
Cărţile Paralipomena au fost scrise după ieşirea edictului lui Cirus (538 î. Hr.) şi întoarcerea Iudeilor din robia babiloniană. Mulţi cercetători înclină să creadă că Paralipomena s-ar fi scris în vremea lui Ezdra, unii socotindu-l pe acesta şi ca autor al scrierilor (dar problema nu a căpătat un răspuns definitiv).
Pentru alcătuirea Cărţii sale, autorul s-a folosit de mai multe izvoare, precum: Cărţile I-IV Regi, Cartea Regilor lui Israel, Cartea Regilor lui Israel şi Iuda, Cartea Regilor lui Iuda şi Israel, Cartea Regilor, Faptele regilor lui Israel, Cronica regelui David, Faptele lui Samuel văzătorul, Faptele Profetului Natan, Faptele lui Gad văzătorul, Profeţia lui Ahia Şilonitul, Vedeniile lui Ido văzătorul, Faptele Profetului Şemaia, Faptele lui lehu, fiul lui Hanani, Celelalte fapte ale lui Ozia scrise de Isaia, Vedenia lui Isaia, Cartea Văzătorilor, Cartea Plângerilor. Toate aceste scrieri, în afară de Cărţile Regilor, s-au pierdut.
In ce priveşte scopul Cărţilor, autorul nu urmăreşte o istorie propriu-zisă a poporului Israel, ci, în spirit polemic, promovează o campanie de propagandă levitică şi davidi- că. După dezbinarea Regatului, autorul se ocupă doar de dinastia davidică din sud, singura considerată legitimă, regii lui Israel fiind pomeniţi doar în măsura în care au contact cu regii din sud. Se acordă o importanţă de prim rang Templului din Ierusalim ca unic sediu legitim al cultului şi ca loc privilegiat al prezenţei lui Dumnezeu.
Fiecare eveniment istoric primeşte o explicaţie teologică. Din istoria lui David şi a lui Solomon sunt eliminate părţile întunecate (exceptând recensământul iniţiat de David, a cărui relatare a fost necesară în iconomia cărţii), astfel că cei doi apar idealizaţi, fapt necesar în vremuri pentru care epoca celor doi se impunea ca model perfect.
In comentariul nostru, am împărţit fiecare dintre Cărţile Paralipomena în câte două secţiuni:
I Paralipomena:
I. Genealogii (1,1 - 9,44)
II. David (10,1 - 29,30)
II Paralipomena:
I. Solomon (1,1 - 9,31)
II. Regatul de sud (10,1 - 36,23)
In cazul lucrării de faţă, ne-am confruntat cu lipsa comentariilor, î. P. S. Bartolomeu Valeriu Anania fiind foarte sumar în notele la aceste cărţi. Lipsa a fost suplinită prin preţioasele comentarii din Septuaginta 34, de care ne-am folosit masiv, chiar dacă, datorită propriului sistem de lucru, a trebuit să operăm adeseori modificări, uneori în mod tacit.
Ca şi până acum, vom căuta şi în Paralipomena acele tipuri care îl prefigurează pe Hristos, chiar dacă de data aceasta ele sunt ceva mai rare, însă nu absente.
Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia
Cumpara cartea "Paralipomena"; Editura Christiana
-
Vechiul Testament in lumina Noului Testament
Publicat in : Dogma -
Sfanta Treime in Vechiul Testament si Noul Testament
Publicat in : Sfanta Treime -
Mantuirea in Vechiul Testament
Publicat in : Editoriale -
Preotia familiala, in Vechiul Testament
Publicat in : Iudaism -
Levitii, diaconii din Vechiul Testament
Publicat in : Iudaism
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.