Pirvu Mutu - Zugravul

 

In decoratia picturala a locasurilor religioase de la finele secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, Pirvu Mutu Zugravul a lasat dovezi de o incontestabila valoare artistica.

 

Este fiul preotului Ioan Pirvescu (1623-1702) din mahalaua Visoiului a orasului Cimpulung, hirotonit ca preot in vechea Mitropolie a Targovistei.

 

S-a nascut la 12 oct. 1659. Data de nastere a lui Pirvu, a fost privita ca nesigura de unii cercetatori ai problemei.

In manuscrisul sau, preotul Ioan scrie -"1659, 12 oct. s-a nascut fiul meu sambata spre dumineca, de pe nasi mieu jupan Pirvu Aninosanu numindu-l cu numele sau Pirvu".

 

La sase ani dupa nasterea sa, Pirvu isi pierde mama. Preotul Ioan il ia pe Pirvu, singurul fiu in viata din sase prunci si se retrage la Manastirea lui Negru Voda din localitate. Talentul copilului este remarcat de monahii zugravi ai manastirii. Parintele Evghenie, primul sau dascal isi da toata osteneala sa-l "invete zugravirea". Nasul sau clucerul Tudoran Vladescu, boier muntean, l-a trimis spre desavarsirea invataturii in Bucovina la un vestit zugrav rus, unde a ramas sase ani. Intors la Campulung in jurul anului 1677, cu cunostinte noi in ale zugravirii dar cu aceeasi greutate in vorbire isi capata porecla "Pirvu Mutu zugravu", nume ce va trece in istorie prin opera talentatului artist.

 

O data cu insemnarea casatoriei cu jupaneasa Tudora, Parvu face unele precizari de o deosebita importanta. El noteaza manastirile si bisericile pe care le zugravise pana la casatorie in ianuarie 1700: 1) Manastirea lui Negru V. Campulung a 3 oara, 2) M. Cotroceni a lui Serban V. Contacuzino intai, 3) M. a nasului Aninoasa, 4) M. Margineni a doua oara, 5) M. Poiana a jupanului Toma Cantacuzino, 6) M. Lespezile a Pirvului Cantacuzino, 7) M. Sinaia a Spatarului Mihai Cantacuzino, 8) M. Rimnicul Sarat idem, 9) M. Trisfetitele (Coltea) idem, 10) M. Sf. Gheorghe Nou a lui Constantin Voievod Brincoveanu. 4. biserici: Filipesti de Tirg, idem de Padure, Calinesti a 2-a, Magureni. Icoane in multe biserici.

 

Pirvu Mutu a fost zugravul familiei Cantacuzino frecventa in ctitoriile din aceasta epoca, familiei Constantin Brancoveanu si  pictorul nasului sau Tudoran Vladescu.

 

Dupa inscriptii, cronici, comparatii de date istorice incercam sa prezentam lucrarile  lui Pirvu Mutu pana la 1700, in ordine cronologica.

 

Intors din Bucovina Pirvu Mutu a zugravit Manastirea Negru Voda. Vechea Manastire a lui Negru Voda, zidita in 1215, s-a surpat in anul 1628 in zilele celei de a doua domnii a lui Alexandru Ilias si este refacuta de Matei Basarab la valeatul 7143 (1634-1635). In urma acestei refaceri ramane nezugravita. Parvu Mutu ii daruieste podoaba de care fusese lipsita cateva decenii. Cutremurul din 1802 a surpat insa manastirea si ultimele urme ale picturii lui Pirvu de aici au disparut in refacerea si noua zugraveala din 1813. In anii 1955-1956 minastirea a primit o noua si reusita decoratie picturala.

 

Clucerul Tudoran Vladescu care observase si stimulase talentul lui Pirvu ii da spre zugravire ctitoria sa, Manastirea Aninoasa. Zidita la 1677-78, manastirea era gata si cu pictura in acei ani. Cu toate transformarile suferite de cladire in 1724 si cu refacerea picturii din 1743 de catre grupul de pictori "Dima, Mihai, Badea" mana lui Pirvu se recunoaste in tabloul votiv care reprezinta pe Tudoran Vladescu cu sotia sa inconjurati de cei 11 copii.

 

Numai dovada talentului sau exprimata in frescele de la Cimpulung si Aninoasa l-au putut determina pe Serban Voda Cantacuzino sa-i incredinteze spre impodobire ctitoria sa de la Bucuresti, Manastirea Cotroceni.

 

Cinci ani mai tarziu, in 1687, Pirvu Mutu se afla la Margineni-Prahova, unde picta a doua oara, cum singur marturiseste, ctitoria marelui vornic Draghici Margineanu. Nu se mai pastreaza nimic din lucrarea sa de aici.

 

Pe la 1690, spatarul Toma Cantacuzino, fiul lui Matei Cantacuzino si al Balasei, fiica lui Gheorghe vornicul Druganescu construieste impreuna cu sotia sa Maria fiica lui Udrea Camarasu, Manastirea Poiana, azi biserica Adormirea Maicii Domnului. In acelasi an Pirvu Mutu zugraveste aceasta manastire. Opera sa de aici nu s-a pastrat, caci, precum atesta inscriptia din 1839, manastirea a fost avariata, in acel an survenind a treia sa refacere.

 

La Filipestii de Targ, de Padure, Calinesi si Murgeni, raionul Campina, regiunea Ploiesti, a lucrat Pirvu Mutu intre  1692-1694.

 

Pridvorul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Filipestii de Tirg fondata la 1802 de familia Filipescu, gazduieste o inscriptie care inca cu un deceniu in urma strajuia ruinele bisericii despre care vorbea. Era inscriptia bisericii zidita in zilele lui Matei Basarab, la valeat 7150 (1641- 1642) de Constantin Contacuzino vel stolnic cu jupaneasa sa Elena, de Dumitrasco vel stolnic cu sotia sa Voica, de Pana logofatul cu jupineasa sa Preda. Biserica aceasta a fost pictata la inceput, caci in 1654, Paul din Alep ii admira pictura. In jurul anului 1692, Pirvu Mutu probabil ca doar ii improspata aceasta pictura, in urma unei refaceri.

 

Din curtea boiereasca a lui Toma Cantacuzino de la Filipestii de Padure, se mai vad numai cateva ziduri, in schimb biserica Cuvioasa Paraschiva se mentine, pastrand pana in zilele noastre, in stare destul de buna pictura facuta de Pirvu Mutu.

 

Ctitoria lui Toma Cantacuzino si a mamei sale Balasa a fost terminata in 1688. In biserica, pe peretele dinspre miazazi al scarii turnului se afla portretul unui barbat trecut de 30 de ani. Pe un fundal negru se afla inscriptia "Pirvu Mutul zugravul valeatul 7200" (1692). In interiorul bisericii pe partea dreapta se afla tabloul votiv care reprezinta pe Matei Cantacuzino cu Balasa si pe fiul lor spatarul Toma. In inscriptia de la proscomidie sunt intalnite numele zugravilor: Mihail monah, Marin, Andrei, Stan, Neagoe si Nicolae colaboratori ai lui Pirvu la aceasta opera de pictura.

 

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Calinesti, raionul Campina a fost edificata in zilele lui Matei Basarab, la 25 mai 7154 (1636) de Tanase, Tudora, Coce, lorga vel spatar, Catrina jupineasa lui Vasilachi ispravnicul. Inscriptia tarzie, din secolul al XIX-lea, arata ca biserica a ramas nezugravita pana la 1832, fapt contestat astazi de insemnarea Iui Pirvu care noteaza ca a pictat biserica din Calinesti a doua oara.

 

La Magureni, unde ramasitele palatului lui Draghici Cantacuzino se mai pastreaza inca, se afla biserica cu hramul Sfanta Treime, ctitorie din 1671, a Paunei spatareasa raposatului Draghici Cantacuzino si a fiului ei. Referitor la pictura acestei biserici, C. Bobulescu scrie "dupa aceasta data pare a fi pictata printre primele adica dupa 1680, numai daca imprejurari necunoscute de noi nu au hotarat cumva infrumusetarea ei la timpul aratat de el". In lista este a treisprezecea, ceea ce inseamna ca se poate conchide, dupa cum s-a aratat, ca Pirvu a urmat in insiruire respectarea cronologiei. Pictura de la Magureni a fost executata de Pirvul in 1694, cu cheltuiala lui Pirvu Cantacuzino, fiul postelnicului Toma Cantacuzino. Aici ca si la Filipestii de Padure si in acelasi loc se afla autoportretul talentatului zugrav.

 

In acelasi an 1694, Pirvul Mutu a terminat de impodobit Manastirea Lespezi, pitoresc asezata in padurile de pe malul drept al Prahovei din satul Posada, ctitoria lui Pirvu Cantacuzino vel logofat si a tatalui sau Draghici vel spatar. S-a crezut ca aceasta biserica a fost pictata chiar in 1661, dar documentul din 8 martie 1694 al mosnenilor comarniceni prin care atesta ca "ajutat-am inca si la zugraveala sfintei manastiri cu talere doaozeci tot pentru pomeana noastra", scris de Pirvu Mutu Zugravu este o dovada a faptului ca pictura acestei manastiri era gata la aceasta data, documentul completandu-se intru totul cu insemnarea lui Pirvu de executare de pictura in acest locas.

 

Manastirea Sinaia a fost pusa in lucru in 1690. Daca pentru arhitectura Mihai Cantacuzino a recurs la mesteri iscusiti din Italia sau Dalmatia, dovada fiind unele elemente noi ca de exemplu capitelele de la pridvor, pentru pictura spatarul il considera desavarsit pe Pirvu Mutu. La 15 august 1695, manastirea este sfintita, biserica manastirii  fiind  atunci "frumos  zugravita".

 

Intrand in tinda bisericii mici de la Sinaia, o inscriptie aminteste despre zugravirea facuta bisericii in 1795 sept. 16. Aceasta insemnare se refera la pictura de la a doua usa spre altar, caci scenele picturale din tinda bisericii au ramas totusi marturie a muncii si talentului zugravului Pirvu.

 

In 1691, la Targul Ramnicului o frumoasa manastire cu hramul Adormirea Maicii Domnului incepe sa ia locul unei bisericute de lemn, ctitorie a lui Constantin Brincoveanu si a spatarului Mihai Cantacuzino, ea era gata in 1697. Pictura in fresca a acestui locas apartine lui Parvu Mutu al carui portret poposeste la intrarea in pronaos.

 

Pe locul bisericii de lemn a lui Coltea Doicescu din Bucuresti, Mihai Cantacuzino ridica una din ctitoriile sale. In 1714, anul sfarsitului tragic al lui Constantin Brancoveanu si al familiei lui, turcii smulg de la locul ei pisania bisericii Coltea, lasand in negura data infiintarii acestui locas.

 

Insemnarea lui Pirvu Mutu ca pana in ian. 1700 zugravise "M. Trisfetitele (Coltea) a Spatarului Mihai Cantacuzino" nu mai pune nici un dubiu asupra datei de 1699 pentru sfarsirea acestui important monument bucurestean. Nimic din fresca lui Pirvu Mutu nu s-a pastrat. Cutremurul din 1838 a produs bisericii avarii serioase dupa aceasta data fiind din nou zugravita. In 1871 pictorul Gh. Tatarescu repicteaza acest locas.

 

Ultima din lista lui Parvu Mutu este Sfantul Gheoghe-Nou a lui Constantin Brancoveanu. Ajuns la acest punct al listei manuscrisului lui Ghenadie Parvulescu scrie: "a zecea biserica Sf. Gheorghe cel Nou din Bucuresti despre care cronica spune ca s-a tarnosit la 29 iunie 1707". Cum se explica totusi faptul ca Pirvu declara ca a pictat aceasta manastire pana la evenimentul din ianuarie 1700 ? Lucrarile de restaurare a complexului de la Sfantul Gheorghe se intrerup in 1671 prin moartea lui Panaiotache Nikusios marele dragoman al Portii. Sunt reluate apoi in 1695 de Constantin Brancoveanu. Pisania sparta, adapostita in stanga pridvorului actualei biserici Sfantul Gheorghe, scrisa de Isar Logofatul aminteste ca opera de restaurare a fost incheiata la 20 sept. 1699. Nu este exclus ca in cadrul vast al actiunii de refacere si infrumusetare a complexului de la Sfantul Gheorghe sa fi avut loc si o pictare a bisericii.

 

Cu acest locas se incheie activitatea picturala a lui Pirvu Mutu intreprinsa pana la casatoria sa din ian, 1700.

 

Chiar in primii ani ai secolului al XVIII-lea Pirvu Mutu devine dascalul unui grup de pictori. Printre zugravii stransi in jurul maestrului Pirvu a fost  Radu ucenicul sau de la Manastirea Bordesti, Marin, Andrei, Stan, Neagoe si Nicolae cu care lucreaza la Filipesti de Padure. Ucenici de ai sai din aceasta perioada vor zugravi in 1725-1726 biserica Negustorilor din Bucuresti.

 

In primii ani ai secolului al XVIII-lea Pirvu Mutu asternea impreuna cu ucenicul sau Radu pe peretii Manastirii Bordesti (Focsani) o pictura de o rara frumusete. Aici s-a pastrat mult timp si autoportretul lui Pirvu Mutu lucrat in ambrasura usii infatisandu-l cu un penel si cu o scoica in mana stanga, paleta vechilor zugravi.

 

Moartea jupanesei Tudora survenita in 1718 indreapta pasii lui Pirvu spre viata monahala. Dupa ce viziteaza cu cei doi fii ai sai Pirvu si Gheorghe locurile sfinte de la Ierusalim, Pirvu Mutu se retrage cu unul din fiii sai la Manastirea Margineni si moare la varsta de 76 de ani.

 

.