Smerenia si libertatea unui popor

Smerenia si libertatea unui popor Mareste imaginea.

De ceva vreme trăim împreună sub „semnul” nefast al orgoliilor și al mândriei. Și bine nu ne va fi.

Pentru că smerenia este singura „forță care poate elibera orice suflet și orice popor” (Părintele Arsenie Papacioc), din robia „încântării” de sine sau a „înjosirii” de sine.

Smerenia e singura Cale care ne duce la Dumnezeu și ne unește pe toți prin lucrarea harul Sf. Duh (nu doar prin motivația unor interese sociale ori politice comune), în timp ce mândria ne izolează și ne închide în „bula” distructivă a falsului „eu”.

Iar unde nu este Dumnezeu, e doar omul „gol” la suflet și „întunecat” la minte. Și ce bine poate face un om fără binecuvântare de Sus?

Ce este smerenia adevărată? În niciun caz nu se confundă cu slăbiciunea ori cu lașitatea. Smerenia este „putere”, deoarece acela care are „smerenia lui Hristos”, Îl are pe Hristos în inima lui.

Dumnezeu este Smerenie, de aceea El se sălășluiește doar într-un suflet smerit. Iar unde e mândrie, slavă deșartă, dorință de mărire, de înavuțire..., acolo nu lucrează harul Duhului Sfânt. Și oricât s-ar strădui omul, fără Dumnezeu totul se duce de râpă.

Dacă vrem sincer să biruim, în primul rând răul din noi, trebuie să-L primim pe Hristos în inimile noastre, pe Cel care a biruit pentru noi neputințele și păcatele lumii.

Nu e un idealism sec ori o utopie, e o realitate pe care istoria omenirii o confirmă faptic, ca o lovitură pe care o primim mereu peste nasul „prea lung”.

Fără Dumnezeu noi, oameni creați de Dumnezeu, nu putem face nimic, iar adevărata unitate e numai prin lucrarea Sf. Duh, concretizată în Jertfa Mântuitorului Iisus, la care ar trebui să ne facem părtași prin propria noastră jertfă, adică prin renunțare la orgolii și la interese murdare.

Alianțele omenești, de orice natură ar fi și indiferent de scopul urmărit, întotdeauna se termină „prost”, dacă nu imediat, în mod cert mai târziu și cu efecte negative pentru întreaga lume.

De aceea, „reformarea” unei societăți începe de la SMERENIE, „cenușăreasa” virtuților pe care nimeni nu o mai bagă în seamă. Ba, mai mult, ne deranjează, pe noi, cei care ne credem „mari și tari”, în fond niște bieți „dumnezei de mucava”.

Ce nu știm noi, e că doar prin smerenie „prisosește harul”, că smerenia e „sângele vieții” și fără ea nimeni nu este mântuit, adică izbăvit de mărirea de sine, de infatuare, de nesimțire...

Smerenia e alt „soi” de BIRUINȚĂ, nu prin „mușchi și inteligență” proprie, nu prin abdicare de la responsabilități ori prin tertipuri, ci prin prezența lui Dumnezeu care ne umple inima.

Prin Smerenie, Fiul lui Dumnezeu a biruit definitiv pe vrăjmașii cei nevăzuți și pe cei văzuți, păcatele și moartea, care sunt „rodul” lucrării noastre omenești.

Smerenia e singura care ne face cu adevărat liberi prin Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Unicul care S-a jertfit pentru noi și se jertfește neîncetat pe Altarele Sfintelor noastre Biserici, și care este cu noi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin (Mt. 28, 20).

Sorin Lungu

Despre autor

Sorin Lungu Sorin Lungu

Colaborator
151 articole postate
Publica din 18 Ianuarie 2018

Pe aceeaşi temă

31 Mai 2019

Vizualizari: 471

Voteaza:

Smerenia si libertatea unui popor 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

smerenia libertatea

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE