Unde e neagonisire, acolo e si iubire

Text
„Doi bătrâni locuiau în aceeaşi chilie de multă vreme, niciodată certându-se. Şi a zis unul dintre ei: Să ne certăm si noi, frate, cum se ceartă cei din lume. Si i-a răspuns celălalt: Dar cum ne vom certa? Atunci primul a zis: Ia o cărămidă şi adu-o aici. Eu am să zic că este a mea, şi tu ai să zici că este a ta. Şi aşa o să înceapă cearta. Au pus deci o cărămidă între ei, şi cel dintâi a zis: Cărămida asta este a mea. Şi celălalt a zis şi el: Ba nu, a mea este. Atunci cel dintâi a spus: A ta să fie! Şi nu s-au putut nicicum certa unul cu altul.”1

Comentariu
Dorinţa de aţi însuşi un lucru care, mai înainte, era al nimănui sau bun obştesc e o binecunoscută pricină de ceartă. Jean-Jacques Rousseau, într-un pasaj celebru din Discurs asupra originii şi cauzelor inegalităţii dintre oameni, o arată drept originea tuturor relelor din societatea omenească, ale cărei imperfecţiuni le demască: „Primul om care, împrejmuind un loc, s-a încumetat să spună: «Acesta e al meu!», si a aflat nerozi care să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al societăţii civile. De câte nelegiuiri, de câte războaie, omoruri, nenorociri şi grozăvii ar fi scutit omenirea acela care, smulgând ţăruşii ori netezind săpătura, le-ar fi strigat semenilor săi: «Feriţi-vă să-l ascultaţi pe acest înşelător! Sunteţi pierduţi dacă uitaţi că roadele sunt ale tuturor şi că pământul nu-i al nimănui!»”

Aceeaşi dorinţă rea stă si la rădăcina certurilor dintre oameni; câte familii dezbinate din pricina moştenirilor, câţi soţi nu se judecă pentru împărţirea bunurilor, câţi vecini nu se luptă şi nu-şi mai vorbesc pentru o palmă de pământ... Şi toate aceste certuri duc la fapte, purtări şi simţăminte potrivnice iubirii: duşmănie, ură, ranchiună, insulte, bătăi... Pofta aceasta rea e strâns legată de două patimi pe care Părinţii le numără între cele de căpetenie: filarghia (sau avariţia) şi pleonexia (sau pofta de avuţie).

Virtutea potrivnică lor, sădită prin trai creştinesc, e „sărăcia”, „neagonisirea”, dezlipirea inimii de bogăţii; că nu avutul e păcătos, ci alipirea de el şi pofta de mai mult. E o grea nevoinţă pentru omul căzut, care din fire ţine la ce are şi pururi caută să aibă şi mai mult, de dragul plăcerii şi de frica morţii. Căci a avea i se pare totuna cu a fi.

Cuvântul de mai sus din Pateric înfăţişează în chip viu şi cu mult duh că unde e neagonisire nu e ceartă, că seacă izvorul vrăjmăşiei, potrivnica iubirii şi ucigaşa ei. Sufletul neagonisitor e darnic şi pururi gata să împartă cu alţii din puţinul său, fiindcă nu se ştie pe sine stăpân peste ceva şi bogăţie lui nu-i trebuieşte; nevoia fratelui e pentru el mai mare ca nevoia Iui.

Fragment din cartea "DESPRE IUBIREA CREŞTINĂ", Editura Sophia

Cumpara cartea "DESPRE IUBIREA CREŞTINĂ"

1 Apoftegma nr. 352, în Apophtegmes des Peres du desert. Serie des Anonymes, Ed. Abaţiei Saint-Pierre-de-Solesmes, Solesmes, 1985, p. 121.

Pe aceeaşi temă

Soborul Maicii Domnului; Sfantul Nicodim de la Tismana; Sfantul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana

Publicat in : Calendar ortodox
Duminica a XII-a dupa Rusalii

Publicat in : Duminica a 12-a dupa Rusalii
Cuvant la Duminica a-XVI-a dupa Rusalii

Publicat in : Predici de duminica
Predica la Pilda Talantilor

Publicat in : Duminica a 16-a dupa Rusalii
Rugaciunea ca o paine proaspata

Publicat in : Predici - Predica

Publica un articol

28 Iunie 2022

Vizualizari: 982

Voteaza:

Unde e neagonisire, acolo e si iubire 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

iubirea saracia avutia

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Citeşte şi:

Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei

Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei

Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei

Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei

Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei

Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei

„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei

Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei

Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact