Vietile Sfintilor, impreuna cu Sfanta Scriptura, Patericul, Pidalionul si Filocalia, se numara printre cartile fundamentale ale crestinismului ortodox. Dar spre deosebire de acestea, ea reprezinta singura carte inca neterminata a Bisericii. Este o carte care va ramane deschisa pana la sfarsitul veacurilor, ce se vrea mereu imbogatita, mereu actualizata, cu pilde de vietuire ale sfintilor pe care ii da si ii va da Biserica.
De asemenea, insemnatatea deosebita a Vietilor Sfintilor pentru viata duhovniceasca a crestinului este subliniata de faptul ca, dintre cartile amintite mai sus, alaturi de Sfanta Scriptura, doar aceasta este inclusa in cultul bisericesc. Vietile Sfintilor pentru fiecare zi a anului bisericesc, le regasim, intr-o forma prescurtata (sub forma Sinaxarului), in Minei, si intr-o forma mai dezvoltata, in Proloage, fiind citite in cadrul Utreniei.
Vietile Sfintilor, marturii ale indumnezeirii omului
Cartea Vietile Sfintilor nu ar fi putut aparea niciodata daca Hristos, Dumnezeu-omul, prin intruparea Sa, nu ar fi creat premisele indumnezeirii firii omenesti. Astfel spus, viata adevarata - viata vesnica intru Dumnezeu - devine posibila numai odata cu Intruparea, Moartea si Invierea Mantuitorului, si aceasta viata este Viata Sfintilor.
In acest sens, Sfantul Iustin Popovici spune despre Vietile Sfintilor ca, in definitiv, dau marturie despre o singura viata, cea a lui Hristos: “Crestini sunt purtatori de Hristos, si, in virtutea acestui fapt, ei sunt purtatori si posesori ai vietii vesnice…“
Sfintii traiesc in Hristos, iar Hristos, de asemenea, traieste in ei, prin energiile Sale divine, prin harul Sau. Mantuitorul Insusi spune: “Ramaneti in Mine si Eu in voi. Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramane in vita, tot asa nici voi, daca nu ramaneti in Mine.” (Ioan 15:4)
Iar, unde este Hristos, este si Tatal si Duhul Sfant, altfel spus, Sfanta Treime: “Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el. (Ioan14:23)
Vietile Sfintilor, o “continuare la Faptele Apostolilor”
Din aceasta perspectiva, Vietile Sfintilor nu poarta doar marturia “vietii in Hristos” pe pamant. Ele reprezinta continuarea “vietii lui Hristos” pe pamant. “Vietile Sfintilor”, spune Sfantul Iustin, “este viata lui Hristos continuata prin sfinti”.
Tot Sfantul Iustin Popovici ne spune ca lucrarea Vietile Sfintilor trebuie privita ca o continuare la “Faptele Apostolilor”: “Ce sunt Faptele Apostolilor?”, intreaba el. “Sunt faptele lui Hristos, pe care Sfintii Apostoli le savarsesc cu puterea lui Hristos, sau altfel spus: pe care le savarsesc in Hristos care este intru ei si lucreaza prin ei. Si ce sunt Vietile Sfintilor? Ele nu sunt altceva decat un fel de continuare a Faptelor Apostolilor. In ei aflam aceeasi Evanghelie, aceeasi viata, acelasi adevar, aceasi dreptate, aceeasi credinta, aceeasi vesnicie, aceeasi “putere de sus”, acelasi Dumnezeu si Domn. Pentru ca “Iisus Hristos, ieri si azi si in veci, este acelasi”. (Evrei 13;8). “
Adevarata viata spirituala incepe cand traim in Hristos si Hristos traieste in noi, aici pe acest pamant. Ori Vietile Sfintilor ne arata ca Viata lui Hristos pe pamant nu a luat sfarsit odata cu Inaltarea Sa la cer, nici cu moartea martirica a Apostolilor Sai, ci continua pana la sfarsitul veacurilor, dupa cum El Insusi a fagaduit: “si iata Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.” (Matei 28, 20).
Vietile Sfintilor sau "teologia dogmatica traita”
Tot Sfantul Iustin Popovici este cel care ne arata ca nu exista o dihotomie intre Vietile Sfintilor si scrierile teologice ale Bisericii. Pentru acesta, ca si pentru Biserica, teologia si Vietile Sfintilor, formeaza un intreg. Sfantul Iustin numeste Vietile Sfintilor ca fiind “teologie experientiala (traita)” sau “teologie dogmatica aplicata”.
Scrierile teologice, la randul lor, reprezinta expresia experientei vietii harului in Biserica, si nu doar un exercitiu intelectual, abstract sau polemic. De altfel, cei mai multi dintre cei care ne-au lasat scrieri teologice de mare insemnatate sunt sfinti ai Bisericii.
Vietile Sfintilor si vietile noastre
Fiecare credincios este chemat sa-si insuseasca din Vietile Sfintilor, duhul autentic al vietii in Hristos, despre care ele dau marturie. In acest sens, impreuna cu Sfantul Apostol Pavel, orice sfant al Bisericii ne cheama: “Fiti urmatori ai mei, precum si eu sunt al lui Hristos”. (I Cor. 11:1).
Biserica este locul in care ii descoperim pe sfinti, ca fiind frati si surori ai nostri in Hristos, dar mai ales in calitate de “prieteni ceresti”, ce mijlocesc pentru noi inaintea lui Dumnezeu. Din acest motiv, desi sunt adormiti, in rugaciunile si slujbele Bisericii, ii pomenim si ne adresam lor, ca unor persoane ce sunt pururea vii.
Numai citind si contempland Vietile Sfintilor, vom constientiza ca atat Raiul, cat si Iadul sunt pline de pacatosi, de oameni care au cunoscut pacatul. Doar ca Raiul este locul acelor pacatosi care au parasit pacatul, care au dobandit roadele pocaintei fiind transfigurati in Hristos. Vietile Sfintilor sunt asadar pentru noi, un indemn continuu spre a parasi viata pacatoasa si a spori vesnic intru dragoste si asemanarea cu Hristos.
Numai citind si contempland Vietile Sfintilor, vedem ca sfintenia nu este vocatia unui anumit popor, caci multe popoare si-au dat sfintii lor, aflam ca aceasta nu este nici vocatia unui singur neam (arbore genealogic), deoarece multe neamuri isi au sfintii lor, observam ca nu este nici macar vocatia unei anumite familii, caci multe familii au nascut si crescut sfinti. Vietile Sfintilor ne arata ca sfintenia este vocatia fiecarui om.
Radu Alexandru
-
Necesitatea prezentei Sfintei Traditii alaturi de Sfanta Scriptura
Publicat in : Revelatia -
Sensul cuvantului "credincios" in Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Dogma
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.