Exista obiceiul in traditia Bisericii Ortodoxe, mentionat de istorici inca din primele veacuri crestine, ca in ziua de Florii sa se aduca la altar ramuri de salcie. Cu toate ca nu exista un temei scripturistic, la romani, salcia este asemanata cu Fecioara Maria, transformandu-se intr-un adevarat cult de venerare a acestui arbore foios.
O pelerina, cu numele de Egeria, consemneaza in scrierile sale, existenta acestui obicei stravechi in cultul ortodox in secolul al IV-lea, traditie ce s-a extins cu repeziciune in toata Biserica crestina. Aceste ramuri de salcie aduse de credinciosi la biserica sunt binecuvantate, sfintite si impartite acestora in amintirea ramurilor de finic si de maslin, cu care multimile au intampinat pe Hristos la intrarea in Ierusalim. Crestinii le poarta in maini, cu evlavie, ca semn al biruintei asupra mortii.
Simbol al fecioriei
Se spune ca pe timpul ceremoniilor ritual celebrate la templul din Eleusis, in cinstea zeitei Demetra si a fiicei sale Persefona sau Core, femeile isi faceau un pat din ramuri de salcie pe care stateau in tot timpul sarbatorii. Salcia fiind considerata un copac ce-si distruge rodul (ea isi leapada florile inainte ca rodul sa se lege), actul pe care il faceau femeile in acea zi putea fi tradus ca o daruire spre o viata de castitate.
Erau si alte pareri, precum aceea ca sederea femeilor pe acel pat ar semnifica o promovare a fertilitatii, de vreme ce patul era asezat pe pamant, iar acesta era simbolul sacru al zeitelor mame, Demetra fiind zeita agriculturii si a recoltelor, in mitologia greaca.
De fapt, in cadrul acestor ritualuri se invocau suferintele si energia mamei, pentru recapatarea fiicei ei, rapita de Hades, ca si drama fiicei, constranse sa traiasca sase luni pe pamant si sase luni in infern: moarte si inviere, legate de cele sase luni ale anului propice vietii si celelalte sase luni lipsite de binefacerea naturii.
De asemenea, salcia era considerata ca fiind arborele care asigura sterilitatea, deoarece era un copac distrugator de rod. In textele antice intalnim in acest sens, afirmatii de genul: "luati flori de salcie, frecati-le in apa si beti amestecul. Acesta va suprima orice pofta amoroasa si va face pe femei sterile".
Virtuti terapeutice
De la salcie, in scop terapeutic se foloseste scoarta de pe ramurile tinere, de 2-3 ani, frunzele care se recolteaza in lunile iunie-iulie si florile (amentii). Folosita de mii de ani pentru tratarea bolilor reumatismale, a hemoragiilor, dezinteriei si febrei, scoarta de salcie alba a devenit importanta in urma cu peste o suta de ani, cand i-au fost descoperite si au fost izolate principalele substante active care ii confera calitatea de medicament naturist, si anume salicina.
In Biblie
In Vechiul Testament salcia este intalnita pentru prima data in timpul sarbatorii corturilor, praznic care aminteste de eliberarea evreilor din Egipt: "In ziua intai sa luati ramuri de copaci frumosi, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunze late si salcii de rau si sa va veseliti inaintea Domnului Dumnezeului vostru." (Levitic 23, 40). In cadrul acestor ritualuri salcia este un simbol al bucuriei si al vietii.
De asemenea, in Psalmul 136, in care este descrisa disperarea evreilor aflati in robia babiloniana : "La raul Babilonului, acolo am sezut si am plans, cand ne-am adus aminte de Sion. In salcii, in mijlocul lor, am atarnat harpele noastre" (1-2), salcia devenind aici simbolul neputintei si al disperarii. Astfel, si in Vechiul Testament salcia isi pastreaza dualismul ei simbolic : viata si moarte.
In gandirea crestina, simbolismul salciei este intalnit pentru prima data in scrierile Pastorului Hermas. Aici martirii sunt numiti "ramuri de salcie purtatoare de rod" ale copacului divin, care este Hristos. Cu alte cuvinte, cei ce si-au daruit viata lui Hristos, nu au ramas in moarte, ci au biruit-o prin Hristos.
In scrierile unor Sfinti Parinti, salcia o reprezinta pe Fecioara Maria, care desi alege fecioria, adica viata fara rod, naste pe Hristos.
Legenda salciei
Se spune ca Fecioara Maria, auzind de Rastignirea lui Hristos, a plecat sa-l caute. Ajungand la malul unui rau s-a rugat de o broasca sa o treaca dincolo, dar aceasta nu a vrut spunandu-i ca si ea a avut trei copii care au fost omorati de roata unei carute si nu a mai plans dupa ei. Fecioara a blestemat-o sa se usuce, dar sa nu putrezeasca niciodata. Asa a ajuns la salcie, cea care si-a facut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioara sa treaca raul. Fecioara a binecuvantat-o, ca niciodata sa nu arda, sa rodeasca si sa se inmulteasca oriunde s-ar aseza.
Asadar, salcia a devenit un arbore sacru la romani, cu semnificatii deosebite, ceea ce nu a dus la nimic rau, decat la imbogatirea vietii liturgice a Bisericii.
Doamne ajuta!
Stefan Popa
Stefan Popa
-
Intrarea Domnului in Ierusalim prevesteste Invierea Sa
Publicat in : Duminica Floriilor - Intrarea Domnului in Ierusalim
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.