1. Mă întrebi unde găsesc râvna! E! Dar ce crezi? Că am avut dintotdeauna râvnă? Să ştii totuşi următorul lucru: Mai înainte de a-ţi părăsi casa şi a te afierosi lui Dumnezeu ca să trăieşti ca monah, trebuie să ai limpede în mintea ta faptul că te vei chinui. Iar eu clarificasem bine lucrul acesta, fiindcă citisem dinainte viaţa Sfântului Ioan Colibaşul, pe care l-am avut ca model, şi mi-am zis: „Chiar de voi fi şi supus la chinuri asemeni Sfântului, le voi răbda. Chiar de voi şi rămâne pe drumuri şi fără nici un acoperiş deasupra capului, chiar de mă voi şi îmbolnăvi sau orişice altceva voi păţi, pe toate le voi răbda. Da! Le voi răbda pe toate fără murmur de dragul lui Hristos şi al mântuirii sufletului meu". Acest lucru, pe care mi l-am promis mie însumi încă de la început, îl am mereu în mintea mea şi astfel mă întăresc în încercări.
2. Era un monah care cârtea fiindcă a rămas într-un loc izolat şi trebuia pentru nevoile lui să-şi care apă de foarte departe. Intr-o zi, în timp mergea cărându-şi apa, se întâlneşte cu cineva pe drum. „Cine eşti?", l-a întrebat el. „Sunt înger al Domnului", îi răspunde acela, „şi m-a trimis Dumnezeu să-ţi număr paşii ca să primeşti răsplată pentru răbdarea ta." Şi îndată îngerul a dispărut. Atunci şi-a zis monahul acela: „Dacă Dumnezeu pentru această distanţă a trimis înger să-mi numere paşii şi
să-mi pregătească răsplată pentru ei, atunci cred că ar fi bine nu numai să nu mai cârtesc, dar şi să rabd cu bucurie alte osteneli şi mai mari". De aceea şi-a părăsit chilia şi şi-a construit alta mai departe de izvor!
Acum vii tu şi te plângi că zilnic urci şi cobori de mai multe ori aceste trepte ca să-ţi împlineşti slujirea pe care ţi-a încredinţat-o Dumnezeu. Insă dacă te-ai gândi puţin că, pentru fiecare treaptă pe care o urci sau o cobori, câştigi câte o cunună, adică dacă ai crede cu sinceritate în făgăduinţele lui Dumnezeu, n-ai mai cârti, n-ai mai simţi oboseala, ci ai simţi că ai aripi, că zbori cumva, împlinindu-ţi cu bucurie slujirea. Când ai răbdare şi nu cârteşti, atunci să fii sigur că vei primi răsplată duhovnicească, şi asta nu numai acum, ci şi în veşnicie. Insă dacă tu cârteşti, îţi pierzi şi plata, şi rămâi pe deasupra şi cu oboseala!
3. Dacă gândul îţi spune: „Uite, eu mă ostenesc mai mult decât ceilalţi şi, cu toate acestea, sunt nedreptăţit şi luat peste picior" şi altele asemenea, tu să-i răspunzi: „Dar eu nu mă ostenesc cu gândul că voi primi plată în această viaţă. Eu pentru împărăţia cerurilor lucrez, de aceea rabd toate acestea". Când vieţuieşti având mereu această nădejde a bunătăţilor viitoare şi veşnice, te simţi ca o pasăre liberă care zboară spre înălţimi.
4. Să-ţi aminteşti de acel monah care, în fiecare seară, după Pavecemiţă, trebuia neapărat să primească sfaturile şi binecuvântarea Stareţului său şi abia apoi să meargă la somn. într-o seară veniseră mulţi pelerini la mănăstire şi au vorbit până târziu cu Stareţul. Ucenicul a aşteptat, iar când s-au retras acei pelerini, a mers la Stareţul său pentru obişnuita binecuvântare. Insă, în timp ce îi vorbea, Stareţul a adormit. Atunci bunul ucenic a socotit că nu este bine să-l deranjeze şi să-l trezească, dar nici să plece fără binecuvântarea lui nu-l lăsa inima.
Astfel a stat răbdător lângă Stareţul lui care dormea şi l-a aşteptat să se trezească. In acest timp, de şapte ori gândul l-a ispitit să plece, însă i s-a împotrivit de fiecare dată. După ce au trecut câteva ore, s-a trezit Stareţul lui şi l-a întrebat: „încă mai eşti aici?!". „Da", i-a răspuns ucenicul. „Nu mi-ai dat binecuvântarea şi de aceea stau aici şi aştept." Atunci Stareţul i-a dat binecuvântarea lui, iar ucenicul s-a retras la chilie. Indată după aceasta, l-a cuprins din nou somnul pe Stareţ. Şi a avut un vis în care a văzut că ucenicul lui avea şapte cununi pe cap! A doua zi, când l-a întrebat pe ucenic ce gânduri a avut în timp ce stătea lângă el aşteptându-l să se trezească, acela i-a mărturisit că de şapte ori l-a ispitit gândul să plece sau să-l trezească şi de fiecare dată i s-a împotrivit şi a aşteptat cu răbdare şi fără să cârtească. Astfel a câştigat şapte cununi în cer. Aşa şi tu, copile, dacă vei răbda fără murmur ostenelile acestei vieţi, vei dobândi veşnicia.
5. Un om foarte sărac, însă credincios şi răbdător, a mers odată să ceară milostenie. Fiind încă pe drum, s-a înnoptat. Atunci s-a gândit să se întindă undeva şi să se culce. Avea cu el numai o rogojină. A întins o jumătate jos pe pământ, iar cu cealaltă jumătate s-a învelit. „O, slavă Ţie, Dumnezeul meu!", rostea încontinuu. „Câţi sunt care acuma stau prin închisori, întinşi pe lespezi umede şi cu picioarele nemişcate, legate în lanţuri?! Iar eu - iată! - pot să îmi întind picioarele cum îmi pofteşte inima, asemenea unui împărat!" Astfel se gândea şi asemenea cuvinte mulţumitoare rostea bucurându-se. Şi te întreb: Poţi să te încălzeşti cu o rogojină stând jos pe pământ? Şi totuşi! Acest om răbdător şi cu bune intenţii a reuşit, prin asemenea gânduri bune, să le alunge pe cele rele şi cârtitoare, şi nu numai să nu-şi otrăvească sufletul, plângându-şi de milă şi răzvrătindu-se, ba chiar să se şi bucure!
6. Fie că te critică, fie că se înfurie asupra ta, tu pe toate să le rabzi. Şi, mai ales, nu cu duh de laşitate, ci cu duh de răbdare şi cu credinţă în iubirea lui Dumnezeu. Insă să fii atent la gândurile tale, nu cumva cu mintea ta să osândeşti sau în inima ta să te aprinzi de mânie, sau să ţi se răcească iubirea faţă de fratele tău care te-a supărat sau te-a criticat. Fiindcă atunci pierzi marea răsplată pe care ţi-o pregăteşte Dumnezeu.
7. Fără nădejdea vieţii viitoare, nu poţi răbda încercările la care eşti supus în această viaţă.
8. Cât de mult se trudeşte omul ca să câştige bunuri trecătoare şi zadarnice! Şi dacă e aşa cu cele pământeşti, ca să le câştige pe cele ce sunt infinit mai înalte, pe cele pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe care le-a pregătit Dumnezeu celor care îl iubesc (I Cor. 2, 9), nu trebuie să rabde cu bucurie orice necaz trecător şi ispită, oricât de grele ar părea acestea? Zice Scriptura: Fericit bărbatul care rabdă ispita, fiindcă la capătul încercării va primi cununa vieţii (Iac. 1,12).
9. Câteodată, la o strâmtorare care ni se întâmplă, ni se epuizează răbdarea, credem că ne pierdem. însă Apostolul Pavel ne spune: Voi încă nu v-aţi împotrivit până la sânge luptând cu păcatul (Evr. 12, 4). Aceasta înseamnă că, pentru a dobândi mântuirea noastră, trebuie să răbdăm şi să ne trudim până acolo, încât să ne vărsăm sângele! Şi, cu toate acestea, noi cedăm atât de uşor şi ne pierdem credinţa şi murmurăm încontinuu în încercările vieţii! Nu uita că „trebuie să dai sânge, ca să primeşti Duh".
10. Nu poţi răbda ispitele trecătoare dacă nu ai în minte făgăduinţele lui Hristos cu privire !a cele cereşti şi veşnice.
11. Virtutea prin excelenţă este aceea să rabzi fără murmur şi cu credinţă în Dumnezeu orice necaz şi încercare. Şi să-i consideri pe ceilalţi că sunt mai buni decât tine.
12. Cu cât mai mult se osteneşte cineva în slujirea sa, cu atât mai multă răsplată va primi în cer. De aceea Apostolul Pavel zice limpede: O clipă uşoară de necaz ne aduce nouă din prisosinţă in prisosinţă slavă veşnică covârşitoare (II Cor. 4, 17). Un mic necaz dacă-l răbdăm în această viaţă, ne pregăteşte slavă veşnică covârşitoare. Prin urmare, de câtă slavă cerească se va bucura acela care rabdă nu numai necazurile cele mici, dar şi pe cele mari!
Da! Aceasta este desăvârşirea, ca atunci când te critică, te desconsideră, te jignesc, tu să nu ripostezi şi să nu murmuri. Insă ca să poţi împlini această răbdare desăvârşită, trebuie să ai puterea de a zice: „Slavă Ţie, Dumnezeule! îmi este de folos această încercare pentru a mă curăţa de păcate", şi să arunci răspunderea mai degrabă asupra ta decât asupra celorlalţi şi să nu cârteşti.
Staretul Gherman Stavrovouniotul
Lumina lina si tainica in negura zilelor noastre, Editura Doxologia
Cumpara cartea "Lumina lina si tainica in negura zilelor noastre"
-
Da-mi, Doamne, rabdare !
Publicat in : Religie -
Pe toate sa le infruntati cu iubire, cu bunatate, cu rabdare si cu smerenie
Publicat in : Religie -
Rabdare trebuie sa aveti
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.